29 mai, Înălțarea Domnului. Ce preparate se mănâncă în această zi de sărbătoare

Iată ce preparate se mănâncă în ziua de 29 mai, de Înălțarea Domnului. Ce trebuie să pregătească gospodinele.

Înălțarea Domnului, celebrată pe data de 29 mai, în acest an, este una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe și marchează 40 de zile după Paște, în momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer, după Înviere. Înălțarea este momentul în care toți credincioșii se adună pentru a se ruga, iar aceasta are o încărcătură tradițională și gastronomică bogată în România. Această sărbătoare mai este recunoscută în popor sub numele de Ispas, fiind un prilej de reculegere, reîntâlnire cu familia, mesele festive și preparatele ritualice pregătite pentru toți cei dragi, cu care se merge la biserică pentru

a fi sfințite și a fi oferite de pomană persoanelor nevoiașe. Gospodinele pregătesc în toate regiunile țării preparate specifice, păstrate din generație în generație.

Ce preparate pregătesc gospodinele pentru Înălțarea Domnului?

Citește și: Care este secretul lui Chef Ștefan Popescu, pentru pulpele de rață pe varză călită? "Foarte important, în prima etapă a rețetei, este să marinăm pulpa de rață!"

Citește și: Paste cu pesto, nuci, fasole verde și cartofi, rețeta pregătită de chef Patrizia Paglieri. „Dacă ni se par prea uscate, mai luăm puțină apă de la paste.”

De Înălțare, nu au cum să lipsească nici ofrandele pentru morți, astfel că gospodinele pregătesc preparate și pentru cei plecați dintre noi, cele mai importante dintre ele fiind coliva, unul dintre cele mai cunoscute preparate liturgice.

Făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr și aromatizat cu nucă și bomboane, ea simbolizează trupul muritor al omului, iar aceasta este oferită la biserică, în ziua de sărbătoare. Gospodinele aleg să pregătească și colaci mari sau împletiți sub formă de cruce, care sunt dați de pomană împreună cu coliva și vinul. Pentru a petrece timp în familie, la mesele festive, femeile pregătesc pui fript, sarmale și ciorbă de pasăre, iar deși această sărbătoare nu este o zi de post obligatorie, mulți credincioși aleg să păstreze un echilibru între bucatele pregătite cu carne și cele fără carne. Puiul fript la cuptor simbolizează curățarea, carnea de pasăre fiind nelipsită de la masa de Înălțare. De asemenea, sunt pregătite și sarmale în foi de varză, mâncarea simbol a oricărei sărbători mari, iar pentru ele este folosită carnea de porc sau un amestec de vită și curcan, în funcție de preferințe și zona geografică.

Citește și: UPDATE Simulare Evaluarea Națională 2026 Limba și literatura română: Au fost afișate subiectele și baremele în format PDF- kanald.ro

Citește și: Se taie pensiile! Bolojan a făcut anunțul- stirilekanald.ro

Nici ciorba de pasăre cu tăiței de casă nu lipsește de pe masă, gătită din carne de găină de curte și legume proaspete. În unele zone, această ciorbă este dreasă cu ou și smântână. Se păstrează și obiceiul de a fi pregătită pasca și cozonacul, simbolizând învierea spirituală. Pasca se face din aluat de cozonac și brânză dulce de vaci, cu ouă, stafide smântână și coajă de lămâie, iar în unele zone se face în formă de cruce, simbolizând Înălțarea.

Și cozonacii se coc de Înălțare, mai ales în gospodăriile tradiționale, unde sunt adesea oferiți în pachetele pentru pomană alături de ouă roșii, care se mănâncă în această zi la începutul mesei. Gospodinele pregătesc și alte deserturi, cum ar fi plăcintele cu brânză sărată sau dulce, coapte în cuptor, clătitele umplute cu dulceață de vișine, brânză dulce sau dovleac și checurile cu cacao. De la masa de sărbătoare nu lipsesc nici paharele de vin roșu care simbolizează sângele lui Hristos, fiind turnat peste colivă, iar înainte de a mânca din preparate, credincioșii pun pe masă agheasmă, adusă de la biserică pentru binecuvântarea familiei și a casei. În Maramureș, gospodinele pregătesc o pâine specială numită „păscuță”, iar femeile se îmbracă în port popular și merg cu ea la biserică pentru a fi sfințită. Ulterior, acestea vin cu ea acasă și este împărțită în familie. În Oltenia se împart farfurii cu mâncare caldă și un prosop legat cu busuioc, iar în Bucovina, masa de Înălțare include și miel prăjit.