Descoperă în articolul de mai jos care este cea mai puternică rugăciune pe care trebuie să o rostești pe data de 21 mai, când sunt prăznuiți Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Pe data de 21 mai se prăznuiește an de an o sărbătoare extrem de importantă pentru toți credincioșii, și anume Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Fiind una dintre cele mai importante sărbători ale primăverii, această sărbătoare este însoțită și de o rugăciune care trebuie rostită în această zi. Astfel, nu trebuie să lași ziua de 21 mai să treacă fără a te ruga.
Citește și: Urări și mesaje pentru cei care își serbează onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena
Citește și: 21 mai, Sfinții Constantin și Elena. Ce se oferă de pomană în această zi
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, devenit mai târziu împăratul Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost un important împărat roman între anii 306 și 337 și a devenit conducător al întregului Imperiu Roman după ce i-a învins pe Maxentius și Licinius.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Despre Împărăteasa Elena, se spune că aceasta a fost căsătorită cu Constantius Chlorus, fiind mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare. Fiind foarte credincioasă, în timp ce se afla într-un pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe o colină unde se aflau trei cruci.
Când s-au apropiat cu mortul de una dintre cruci, mortul a înviat. Astfel, a fost descoperită crucea pe care a fost răstingnit Mântuitorul Iisus Hristos. După acest moment, părți din crucea Mântuitorului au fost împărțite către bisericile ortodoxe, câteva dintre ele găsindu-se în mai multe biserici și mănăstiri din România. În plus, Împărăteasa Elena a ordonat zidirea unei biserici deasupra Sfântului Mormânt.În secolul al VII-lea, perșii au luat drept pradă de război crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, însă a fost redobândită cu mari eforturi și readusă la Ierusalim, în Biserica Sfântului Mormânt, locul unde an de an se înfăptuiește o mare minune de Paște, atunci când se aprinde lumina singură și este oferită apoi credincioșilor, lumină care ajunge în noaptea de Paște la toți românii.
După apariția lui Iisus Hristos în vis și câștigarea războiului, în 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creștinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu. Împăratul Constantin a luat apoi mai multe măsuri în favoarea Bisericii creștine și a înlăturat din legile penale pedepsele contrare creștinismului.
În anul 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat ziua de dumincă sărbătoarea săptămânală a creștinilor, devenind din acel moment zi de odihnă în imperiu, ziua în care chiar și soldații săi asistau la slujbă.
Alături de familia sa, Împăratul Constantin cel Mare a sprijinit repararea bisericilor, construirea unor biserici în Ierusalim, Roma, Nicomidia, precum și în alte orașe importante ale Imperiului. În 11 mai 330, Împăratul Constantin cel mare a transformat orașul Bizantium în orașul Constantinopol, acest oraș fiind timp de 1000 de ani capitala creștină a Imperiului Roman. În acest oraș a construit numeroase lăcașuri de cult, printre ele regăsindu-se și Biserica Sfinților Apostoli. Pentru contribuțiile sale la recunoașterea Bisericii, Sfântul Împărat Constantin cel Mare este considerat egal Apostolilor.
Rugăciunea puternică a Sfinților Împărarați Constantin și Elena
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”
Tradiții de Sfinții Constantin și Elena
Potrivit calendarului popular românesc, ziua de 21 mai mai este numită și Constantin Graur sau Constandinul puilor. În această zi se credea că păsările încep să își învețe puii să zboare. Cei care respectau sărbătoarea și nu munceau în această zi erau protejați de lucruri rele, precum și de dureri. Însă, cei care lucrau în ziua de 21 mai nu urmau să se bucure de odihnă sufletească nici după moarte, potrivit unei credințe din Ardeal.