"Preuteasa" parintelui Ignatie a fost dintotdeauna femeie vrednica. Ţinea casa cu mana de fier, cuhnia, pe cei cinci prunci "daruiti de Domnul", parohia intreaga si pe... "taica popa".
Unii spun ca pana si protopopul „se cam temea” de rigorile ei, cand venea in inspectie la parohie si coana Minodora il poftea la masa. Se temea, dar s-ar fi lasat tot mai des invitat, mai ales cand preoteasa gatea mancare de peste. Iar daca din intamplare mancarea aceea era „salau in aspic”, atunci se ruga sa fie din belsug la masa.
S-a intamplat sa-i fiu oaspete o data, iar pestele cu gust suav, topindu-se-n gura, avea sa ma faca sa-i cer gazdei reteta. De-mi promiteti ca o veti pastra numai pentru domniile voastre si nimeni altul nu o va cunoaste, v-o spun si eu mai departe, pe soptite…
Un peste de un kil, un kil si-un pic se spala, se curata de „urechi” si maruntaie. Se desprind fileurile si se taie felii late de vreo trei degete. Oasele, capul, aripioarele, icrele si laptii – daca e cazul – se pun in cratita, la fiert, impreuna cu o ceapa de marime potrivita, doua foi de dafin, sare.
Citeste reteta mai departe pe ANTENA SATELOR.
Unii spun ca pana si protopopul „se cam temea” de rigorile ei, cand venea in inspectie la parohie si coana Minodora il poftea la masa. Se temea, dar s-ar fi lasat tot mai des invitat, mai ales cand preoteasa gatea mancare de peste. Iar daca din intamplare mancarea aceea era „salau in aspic”, atunci se ruga sa fie din belsug la masa.
S-a intamplat sa-i fiu oaspete o data, iar pestele cu gust suav, topindu-se-n gura, avea sa ma faca sa-i cer gazdei reteta. De-mi promiteti ca o veti pastra numai pentru domniile voastre si nimeni altul nu o va cunoaste, v-o spun si eu mai departe, pe soptite…
Un peste de un kil, un kil si-un pic se spala, se curata de „urechi” si maruntaie. Se desprind fileurile si se taie felii late de vreo trei degete. Oasele, capul, aripioarele, icrele si laptii – daca e cazul – se pun in cratita, la fiert, impreuna cu o ceapa de marime potrivita, doua foi de dafin, sare.
