Ultima săptămâna înainte de Paşte, cunoscută şi ca Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este una care programează slujbe speciale la biserică, dar şi zile în care credicincioşii trebuie să respecte anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paşte.
În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paşte: pasca, cozonacii şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, şi are, în mod tradiţional, forma rotundă.
În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roşesc ouăle şi în care credincioşii se împărtăşesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.
Potrivit unei superstiţii, fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să îşi pună sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
Ultima vineri din Postul Mare este numită şi Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.
În Vinerea Mare este bine să se ţină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuşi să nu mănânce urzici şi nici să pună oţet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit.
În această zi nu se fac treburi în casă.
Dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.
Sâmbata Mare este ultima zi de pregătire a Paştelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curăţenia şi pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sambăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura şi borşul de miel.
Sâmbătă seara se pregăteşte coşul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfinţire. În el se pun ouă roşii, pască, cozonac şi preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ştergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere şi iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja şi prima masă de Paşte, mai notează Mediafax.
