Boala celiacă reprezintă o intoleranță permanentă la gluten, la indivizi predispuși genetic. Este, de fapt, o leziune severă a mucoasei intestinale, ce provoacă atrofia pereţilor intestinali, determinând o absorbție inadecvată a nutrienților din alimente (proteine, grăsimi, carbohidrați, săruri minerale și vitamine).
Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz, secară, ovăz.
Simptomatologia acestei boli este largă și variată: diaree cronică, scădere în greutate, distensie abdominală, vărsături, dureri abdominale recurente, modificări ale caracterului, lipsă de concentrare, lipsa apetitului, anemia și întârzierea creșterii la copii.
Cu toate acestea, unele simptome pot fi absente, ceea ce face ca diagnosticul să fie uneori greu de pus.
Mariana Iorga, diagnosticată cu boala celiacă în urmă cu 10 ani, ne-a vorbit despre chinul prin care a trecut până la aflarea diagnosticului și felul în care i s-a schimbat viaţa după diagnosticare.
„Ȋntotdeauna am fost o persoană slabă. Mâncarea nu îmi plăcea deloc, parcă nu îi simţeam gustul. Atunci când simţeam miros de mâncare îmi era efectiv greaţă.
Mâncam doar ca să supravieţuiesc.
După ce am născut, am continuat să slăbesc. Pentru că eram îngrijorată de starea mea, am început să mănânc din ce în ce mai mult ca să mă îngraș. Mâncam aproape trei pâini pe zi, știind că pâinea îngrașă, dar continuam să slăbesc.
După masă aveam dureri îngrozitoare în zona stomacului. Am mers la foarte mulţi medici și am făcut 7 endoscopii timp de 6 ani. Am luat multe flacoane de medicamente în acești ani, fără să mă simt mai bine. Am fost tratată de gastrită, ulcer, reflux gastric, eu neavând nicio problemă la stomac.
