Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima înainte de Paște. Află, în rândurile de mai jos, ce semnificație are fiecare zi în parte și ce pregătesc gospodinele, în funcție de tradiții și obiceiuri.
Săptămâna Patimilor începe cu Duminica Floriilor și se termină cu sâmbăta dinainte Paște, toate această perioadă fiind marcată de credincioși cu zile de post, rugăciuni și spovedanie. Joia Mare, cea care poartă denumirea și de Joia Neagră, amintește cum Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor, aceștia fiind îndemnați la smerenie. Tot în această zi se vopsesc și ouăle în roșu, urmând ca în Sâmbăta Mare gospodinele să pregătească pasca și cozonacul.
Credincioșii rememorează, în Joia Mare, fiecare pas urmat de Iisus Hristos pentru mântuirea omului și învingerea morții. Această zi mai este denumită și Joia celor 12 Danii, închinată amintirii a patru mari evenimente din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Citeste si: Ce înseamnă Postul Paștelui. „Postul să ne aducă bucurie, pentru că este o șansă mare pentru noi!”
JOIA MARE 2022: Ce înseamnă această sărbatoare
Spălarea picioarelor ucenicilor, eveniment mărturisit de Sfântul Ioan Evanghelistul, are caracter purificator. Acest gest reprezintă, în zilele noastre, un privilegiu de a te dăinui altora prin jertfă.
Cinea cea de taină. Din punct de vedere religios, momentul îl reprezintă pe Iisus folosind vinul și pâinea pentru a le arăta ucenicilor cum urmează să fie jertfit.
„Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”, sunt cuvintele Apostolului Pavel.
Preoții citesc cele 12 evanghelii la slujba din Joia Mare. Acestea cuprind Denia și Vecernia, care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
„În această zi, Sfânta și Marea Joi, Mântuitorul Iisus Hristos a luat cina împreună cu ucenicii săi, după rânduiala Paștelui ebraic, ocazie cu care a instituit taina Sfintei Euharistii.
De altfel, acest moment, în care mântuitorul Iisus Hristos pentru prima dată în istoria mântuirii a stat la masă cu ucenicii lui, a luat pâine, a frânt-o și le-a spus că acesta este trupul lui. A luat apoi cupa de vin și l-a dat apoi ucenicilor lui, după ce s-a rugat l-a binecuvântat cu puterea lui divină și le-a spus ucenicilor să bea din el pentru că este sângele lui, este sângele legii celei noi, este momentul pe care noi îl considerăm că stă la baza întemeierii de către Mântuitorul însuși a rânduielii Sfintei Liturghii”, a declarat preotul Crângașu pentru DCTradiții și obiceiuri în Joia Mare
Tradițiile și obiceiurile noastre spun că nu se mai bat clopotele la Biserică, iar în gospodării trebuie înroșite ouălă și pregătiți cozonacii. Se mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. Oamenii aprindeau focuri prin curți sau cimitire pentru a întâmpina aceste suflete.
Potrivit tradiției noastre, în Joia Mare sunt interzise două alimente, chiar și celor care nu au ținut post.
Așadar, oamenii nu au voie să consume urzici sau oțet deoarece se spune că, atunci când a fost răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet. De asemenea, legenta menționează că atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor.
Mai mult decât atât, tradiția le interzice gospodinelor să spele rufe sub orice formă, nici de mână, nici cu ajutorul mașinii de spălat. Același lucru este valabil și în următoarele zile, ultima în care pot face aceste lucruri fiind Miercurea Mare.
