În timpul regimului comunist au fost, de mai multe, amnistiate infracţiuni şi graţiate pedepse. Aşa au scăpat din puşcărie, de exemplu, homosexuali sau românii care încercau să fugă din ţară, însă erau exceptate infracţiunile de luare şi dare de mită, ultraj, trafic de influenţă.
Şi în perioada comunistă s-au dat decrete de amnistie a unor infracţiuni şi de graţiere a unor pedepse.
Conform Decretului nr. 290 din 9 august 1984 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse erau amnistiate infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevedeau o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amenda şi erau graţiate în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amenda, aplicate de instanţa de judecată.
Nu beneficiau de prevederile decretului cei care au savârşit infracţiuni de omor, loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte, tâlhărie, viol, infracţiuni contra avutului obştesc cu consecinţe grave ori deosebit de grave, luare de mitã, dare de mitã, trafic de influenţă, ultraj cu violenta şi evadare.
Doi ani mai târziu, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un nou decret nr 185 din 2 iunie 1986 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse.
Nu erau graţiaţi cei care au ucis, au tâlhărit, cei care luau mită, erau acuzaţi de trafic de influenţă sau ultraj.
Prin Decret au beneficiat de actele de clemenţă 39.328
de persoane. Situaţia cu categoriile de persoane care urmau să beneficieze de graţiere: condamnaţi recidivişti cu pedepse de până la 5 ani aflaţi în închisoare: 53 pentru vătămare corporală, 109 pentru relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex. 74 perversiuni sexuale, 258 ultraj, abuz în serviciu 34, speculă 94, dezertare 93, delapidare 702, etc.De remarcat este faptul că după ce ieşeau din închisori, aceştia erau ajutaţi să se încadreze în muncă, fiind permanent monitorizaţi de miliţie.
