Viaţa are un şablon, şi e bine să-l înţelegi. Fiziologii spun că, din şapte în şapte ani, corpul şi mintea trec printr-o criză de schimbare. La fiecare şapte ani, toate celulele din corp se schimba, se reînnoiesc. De fapt, dacă trăieşti şaptezeci de ani, durata medie de viaţă, corpul tău moare de zece ori. În fiecare al şaptelea an al vieţii, totul se schimba – este exact ca schimbarea anotimpurilor. În şaptezeci de ani, cercul e complet. El are zece diviziuni.
La şaizeci şi trei de ani redevine copil, este interesat numai de sine. Asta înseamnă meditaţia – să cobori în tine, ca şi cum totul s-a prăbuşit şi numai tu exişti. Redevine copil, inocent, începe să coboare în sine. I-au mai rămas de trăit numai şapte ani, trebuie să se pregătească de moarte. Trebuie să fie gata să moară.
Ce înseamnă să fii pregătit să mori? Înseamnă să mori sărbătorind, să mori fericit, să întâmpini moartea cu braţele deschise, să fii dornic să mori. Dumnezeu ţi-a dat prilejul de a fi şi de a învăţa, şi ai învăţat. Acum ai vrea să te odihneşti. Acum ai vrea să pleci acasă. Tot ce-a fost până acum a fost sejur. Ai rătăcit pe un tărâm străin, ai trăit cu oameni străini şi ai învăţat multe. Acum e vremea să te întorci acasă.
La şaizeci de ani, omul se închide de tot în sine. Nu citeşte, nu vorbeşte mult. Este tot mai tăcut, tot mai mult el cu sine, total indiferent la ce se petrece în jurul lui. Încetul cu încetul energia slăbeşte.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
