Cele 12 rugăciuni înainte de SPOVEDANIE. "Părinte, vreau să-mi faceţi o spovedanie generală"


Descoperă rugăciunile pe care le poţi spune înainte spovedaniei. Ce este spovedania şi de ce unele persoane doresc să mărturisească păcatele în fata preoţilor


In articol:

Prin definiţie, spovedania este o mărturisire a păcatelor în faţa unui preot. Reprezentatul bisericii este cel care poate oferi dezlegarea păcatelor creştinului. Pentru a nu omite anumite lururi pe care le doriţi a le împărtăşi, de preferat, ar fi să le puteţi nota pe o hârtie. În urma spovedaniei, preotul poate recomanda anumite canoane pentru iertarea păcatelor.  Detaliile legate de oră, locul, ziua desfăşuraţii evenimentelor, nu sunt importante.

Preotul poate cere anumite amănunte, doar dacă le consideră o referinţă în mărturisirea evenimentelor.

Părintele Calistrat a vorbit despre despre taina spovedaniei

Citeste si: Ce înseamnă Postul Paștelui. „Postul să ne aducă bucurie, pentru că este o șansă mare pentru noi!”

Citeste si: Ce se pune în PACHET la pomană. "Pe cei adormiți îi pomenim în pururi, ne rugăm pentru ei și mijlocim pentru odihnă veșnică și iertarea păcatelor lor"

“Eram în curte la mănăstirea Bârnova; şi apare un alt om. Ştefan îl chema. Se cam ţinea de spate. Eu, când l-am văzut, i-am zis: "Ce faci, omule? Cam miroase a coliva, a scânduri. Ce-i cu matale? Fii mai drept, mai băţos, că doar suntem creştini, avem pe Hristos în noi". "Părinte, zice, sunt aşa de bolnav, şi-am auzit de biserica asta, şi-am auzit că aici spovediţi." "Ei, zic, nu numai că spovedim, dar dăm şi foaie de drum, bilet gratis; matale nu-ţi dai seama câte avantaje ai aici, la biserică: poţi să pleci şi cu picioarele înainte, şi cu capul înainte, nu trebuie să-ţi faci probleme, că toate se rezolvă foarte uşor." "Părinte, vreau să-mi faceţi o spovedanie generală." "Da, domnule Ştefan, dar e ora două şi jumătate şi n-am mâncat nimic până la ora asta." "Hai, părinte, că o să te ajute Dumnezeu, stai şi mă spovedeşte astăzi. Te rog, nu mă lasa. Aşa simt eu nevoia astăzi, să mă spovedesc la măta." "Hai, dacă insişti, te spovedesc." Şi venise cu doi copii de-ai lui, care se plimbau prin ogradă, un puşti de vreo cincisprezece ani şi unul de şaptesprezece, venise şi cu mama lui, o doamnă pe care o cunosc şi care vine şi acum la noi. Se pune el în genunchi şi îl iau eu la purificat cu de-amanuntelul. Dacă tot l-a adus Îngerul Domnului şi l-a pus în faţa mea, ia să-l spovedesc aşa cum trebuie că nu degeaba l-a trimis Dumnezeu. Şi-l termin, îl purific frumos, îl scutur tot şi-i mai găsesc restanta, pentru că fuma, şi îl opresc de la împărtăşanie, cum obişnuiesc eu să dau pentru fumat: un an de aghiasma mare până va părăsi fumatul. Îi fac dezlegarea, îi dau aghiasma mare, şi-mi spune: "Părinte, aşa parcă am simţit o uşurare, niciodată n-am spovedit toate păcatele la Dumnezeu, aşa cum m-ai luat matale. M-ai luat de parcă ai alege neghina de orez, ai matale un stil, aşa, nu ştiu, tare bine m-am simţit. Dar ştiu eu dacă mai ajung pe la matale?" "Ei, dacă nu mori până deseară, ai să mai ajungi, dar dacă ai să mori până deseară, ai să mă saluţi când treci pe deasupra mănăstirii pe aici." "Cum, părinte, chiar sunt de moarte?" "După cum eşti de palid la faţă, nu-i mare lucru, zic, nu-i greu de murit." Iese şi se suie în maşină, dar îi roagă pe copiii lui: "Măi, tăticule, dacă eu m-am spovedit, ia spovediţi-vă şi voi". Pe unul din băieţi l-am legat cu vreo cinci ani de aghiasma mare pentru că deja căzuse în păcate trupeşti, iar pe unul cu un an de aghiasma mare, că folosise ţigări şi nişte metode de astea mai tinereşti, mai zăpăcite, cum fac tinerii. Şi în clipa în care se suie în maşină şi pleacă. Bărbatul spune: "Părinte, parcă-mi pare rău că nu ştiu când o să mai ajung pe la matale". "Lasă, că ne întâlnim noi în rai, că sunt locuri, mergi sănătos." Ajunge în oraş, opreşte maşina în parcare, face o criză de inimă, face infarct în maşină şi rămâne mort la volan. Copiii coboară de la etaj şi spun: "Tată, da ce faci, nu vii în casă?". Cine să mai vină în casă, că el era mort acolo. Şi femeia s-a întors înapoi, la vreo două ore, şi mi-a zis "Părinte, Ştefan, pe care l-ai spovedit la ora trei, e mort în cripta la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel". "Cum aşa?" "A făcut infarct în maşină. Mergând pe drum acasă, în maşină mi-a zis aşa: Dumnezeu să-i dea sănătate la preotul ăsta, cred că binele ce mi l-a făcut el astăzi n-o să-l mai întâlnesc eu niciodată. Măi, da ce vorba să fie asta? Ei, nu e vorba la întâmplare, vorba care a zis-o părintele, că o să-mi dea şi un bilet de plecare, asta nu a zis el degeaba. Şi când a ajuns în faţa blocului, a murit." a povestit Părintele Calistrat de la Bârnova.

RUGĂCIUNEA ÎNTÂI (a Sfântului Vasile cel Mare)

Citeste si: Ce se pune pe tava de tăiere a moțului. Obiectele alese de copil vor reprezenta înclinațiile profesionale din viitorul lui

Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută şi nevăzută, Fiul Tatălui celui fără de început, Cel ce eşti impreuna-vesnic cu Dânsul şi împreună fără de început, Care pentru multă bunătate, în zilele cele din urmă ai purtat Trup şi Te-ai răstignit, şi Te-ai jertfit pentru noi cei nemulţumitori şi nerecunoscători şi cu sângele Tău ai înnoit firea noastră cea stricată prin păcat, Însuţi Împărate, Cel ce eşti fără de moarte, primeşte şi pocăinţa mea, a păcătosului, şi pleacă urechea Ta către mine şi ascultă graiurile mele, că am greşit, Doamne; gresit-am la cer şi înaintea Ta şi nu sunt vrednic a căuta spre înălţimea slavei Tale. Că am mâniat bunătatea Ta, călcând învăţăturile Tale şi neascultand poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fără răutate fiind, îndelung răbdător şi mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine să pier cu fărădelegile mele, în tot chipul aşteptând întoarcerea mea. Că Tu ai zis, Iubitorule de oameni, prin proorocul Tău:" Cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu". Că nu vrei, Stăpâne, să pierzi făptura mâinilor Tale, nici nu voieşti pierderea oamenilor," ci vrei ca toţi să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină". Pentru aceasta şi eu, deşi sunt nevrednic cerului şi pământului şi acestei vieţi trecătoare, pentru că m-am supus cu totul păcatului şi m-am făcut rob dezmierdărilor şi am necinstit chipul Tău, dar fiind făptura şi zidirea Ta, nu deznădăjduiesc de a mea mântuire, eu ticălosul. Ci nădăjduind în milostivirea Ta cea fără de margini, vin către Tine: primeşte-mă deci şi pe mine, Iubitorule de oameni Hristoase, că pe desfrânată şi că pe tâlharul, că pe vameşul şi că pe fiul cel pierdut, şi ridică sarcină grea a păcatelor mele, Cel ce ridici păcatul lumii şi tămăduieşti neputinţele oamenilor; Cel ce chemi la tine pe cei osteniţi şi împovăraţi şi le dai odihnă; Cel ce n-ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi mă curăţeşte de toată necurăţenia trupului şi a sufletului. Învaţă-mă să săvârşesc sfinţenie intru frica Ta, că, intru curata mărturisirea cugetului meu primind părticică sfintelor Tale Taine, să mă unesc cu Sfântul Tău Trup şi Sânge, şi să Te am pe Tine locuind şi petrecând întru mine împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh. Aşa, Doamne, Iisuse Hristose, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă împărtăşirea preacuratelor şi de viaţă făcătoarelor Tale Taine, nici să ajung neputincios cu sufletul şi cu trupul, împărtăşindu-mă cu nevrednicie; ci dă-mi, până la suflarea mea cea mai de pe urmă, fără de osânda să primesc părticică Sfintelor Tale taine, spre împărtăşirea cu Duhul Sfânt, că merinde pentru viaţa de veci şi răspuns bineprimit, la înfricoşătorul Tău scaun de judecată, ca şi eu, dimpreună cu toţi aleşii Tăi, să fiu părtaş bunătăţilor Tale celor nestricăcioase, pe care le-ai gătit Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, întru care eşti preaslăvit în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA A DOUA (a Sfântului Ioan Gură de Aur)

cele 12 rugaciuni inainte de spovedanie

Citeste si: De ce nu au voie femeile să meargă pe Muntele Athos. Maica Domnului este singura femeie care poate circula pe cărările acestui munte

Doamne, Dumnezeul meu, ştiu că nu sunt vrednic, nici în stare ca să intri sub acoperământul casei sufletului meu, pentru că este cu totul pustiu şi surpat şi nu afli în mine loc potrivit ca să-ţi pleci capul. Ci, precum din înălţime Te-ai plecat pentru noi, pleacă-Te şi acum spre smerenia mea. Şi precum ai binevoit a Te culca în peşteră şi în ieslea necuvântătoarelor, aşa binevoieşte a intra şi în ieslea necuvântătorului meu suflet, şi în întinatul meu trup. Şi precum n-ai socotit lucru nevrednic a intra şi a cina împreună cu păcătoşii în casa lui Simon cel lepros, aşa binevoieşte a intra şi în casa smeritului, leprosului şi păcătosului meu suflet. Şi precum n-ai îndepărtat pe desfrânată cea păcătoasă, cea asemenea mie, care a venit şi s-a atins de Tine, aşa Te milostiveşte şi de mine, păcătosul, care vin şi mă ating de Tine. Şi precum nu Te-ai scârbit de întinata şi necurata ei gura, ce Te-a sărutat, aşa nu te scârbi nici de întinata şi mai necurata mea gura, nici de buzele mele cele necurate şi pângărite, şi de limba mea cea cu totul necurată. Ci să-mi fie mie cărbunele preasfântului Tău Trup şi al scumpului Tău Sânge spre sfinţire şi spre lumânare, spre însănătoşirea smeritului meu suflet şi trup, spre uşurarea greutăţii greşelilor mele celor multe, spre paza de toată lucrarea diavolească, spre îndepărtarea şi mutarea răului şi vicleanului meu obicei, spre omorârea patimilor, spre plinirea poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har şi spre dobândirea împărăţiei Tale. Că nu vin la Tine ca un nepăsător, Hristoase, Dumnezeule, ci încrezându-mă în bunătatea Ta cea nespusă şi că nu cumva rămânând departe prea multă vreme de împărtăşirea Ta, să fiu prins de lupul cel înţelegător. Pentru aceasta mă rog Ţie, Cel ce singur eşti sfânt, Stăpâne: sfinteste-mi sufletul şi trupul, mintea şi inima, rărunchii şi măruntaiele, înnoieşte-mă tot şi înrădăcinează frica Ta intru mădularele mele şi sfinţenia Ta fă-o neştearsa de la mine. Şi-mi fii mie ajutător şi folositor, îndreptând în pace viaţa mea, şi învrednicindu-mă a sta dea dreapta Ta, cu sfinţii Tăi, pentru rugăciunile şi mijlocirile Preacuratei Maicii tale şi ale slujitorilor tăi celor fără de trup, ale preacuratelor puteri, şi pentru ale tuturor sfinţilor, care din veac au bineplăcut Ţie. Amin.

RUGĂCIUNEA TREI (a Sfântului Simeon Metafrastul)

Citeste si: ȘTIAI: Ce nu ai voie să faci înainte de împărtășanie? "Acest lucru are drept urmare o uşurare a trupului, dar şi a patimilor în acelaşi timp"

Doamne, Cel ce singur eşti curat şi fără stricăciune, Care pentru nespusă milostivire a iubirii de oameni ai luat toată firea noastră din curatele şi fecioreştile sângiuri ale celei ce Te-a născut pe Tine mai presus de fire, cu venirea dumnezeiescului Duh şi cu bunăvoirea Tatălui celui de-a pururea veşnic, Hristoase Iisuse, înţelepciunea lui Dumnezeu, pacea şi puterea; Cel ce ai primit cu trupul Tău patimile cele de viaţă făcătoare şi mântuitoare: crucea, piroanele, suliţa, moarte, omoară-mi patimile cele trupeşti, care îmi strică sufletul. Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărăţia iadului, îngroapă-mi sfaturile mele cele viclene, prin gânduri bune şi risipeşte duhurile cele viclene. Cel ce cu Învierea Ta cea de a treia zi şi de viaţă purtătoare ai ridicat pe strămoşul cel căzut, ridică-mă şi pe mine, cel ce am alunecat în păcat, punându-mi înainte lacrimi de pocăinţă. Cel ce cu preaslăvita înălţarea Ta la cer ai îndumnezeit trupul pe care l-ai luat şi l-ai cinstit cu şederea de-a dreapta Tatălui, învredniceşte-mă prin împărtăşirea Sfintelor Tale Taine să dobândesc partea cea de-a dreapta a celor mântuiţi. Cel ce prin pogorârea mângâietorului Duh ai făcut vase cinstite pe sfinţii Tăi ucenici, arată-mă şi pe mine a fi locaş al venirii Lui. Cel ce vei veni iarăşi să judeci toată lumea intru dreptate, binevoieşte să Te întâmpin şi eu pe nori, pe Tine Judecătorul şi Făcătorul meu, împreună cu toţi Sfinţii Tăi, că neîncetat să Te slăvesc şi să Te laud pe Tine, împreună cu Părintele Tău cel fără de început şi cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA PATRU (a Sfântului Simeon Metafrastul)

Citeste si: CITEȘTE: Cea mai puternică rugăciune pentru dezlegarea cununiilor. Cum să te rogi ca să te căsătorești

Precum voi sta înaintea înfricoşătorului şi nefăţarnicului Tău scaun de judecată, Hristoase Dumnezeule, primind întrebare şi dând răspuns de relele ce am făcut, aşa şi astăzi, mai înainte de a sosi ziua osândirii mele, stând la Sfântul Tău altar, înaintea Ta şi înaintea înfricoşătorilor şi sfinţilor Tăi îngeri, fiind înduplecat de mărturia cugetului, pun înainte faptele mele cele rele şi fărădelegile, dându-le pe faţă şi vădindu-le. Ci vezi Doamne, smerenia mea şi-mi iartă toate păcatele mele; vezi că s-au înmulţit mai mult decât perii capului meu fărădelegile mele. Căci ce rău n-am săvârşit? Ce păcat n-am făcut? Ce rău nu mi-am închipuit în sufletul meu? Că iată şi cu faptele am făcut desfrânare şi preadesfranare, mândrie, trufie, batjocură, hula, vorbă deşartă, înfierbântare la râs, beţie, lăcomie a pântecelui, mâncare peste măsură, răutate, pizma, iubire de argint, iubire de avuţie, cămătărie, iubire de mine însumi, iubire de mărire, hrăpire, nedreptate, agonisire de ruşine, invidie, grăire de rău, fărădelege; toate simţurile şi toate mădularele mi le-am întinat şi le-am stricat şi de nici o treabă le-am făcut, ajungând cu totul sălaş diavolului. Şi ştiu, Doamne, că fărădelegile mele au covârşit capul meu, dar mulţimea indurărilor Tale este neasemănata, şi mila bunătăţii Tale cea fără de răutate este nespusă şi nu este nici un păcat care să biruiască iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta preaminunate Împărate, fără de răutate Doamne, ,fă minunate milele tale spre mine păcătosul; arată-mi puterea bunătăţii Tale, arată-mi tăria milostivirii Tale celei îndurate şi me primeşte pe mine păcătosul, cel ce mă întorc, primeşte-mă cum ai primit pe fiul cel pierdut, pe tâlharul şi pe desfrânată. Primeşte-mă pe mine cel ce peste măsură Ţi-am greşit şi cu cuvântul, şi cu lucrul şi cu pofta cea fără de cale şi cu gândul cel dobitocesc. Şi precum ai primit pe cei ce au venit în al unsprezecelea ceas, care nimic vrednic n-au lucrat, aşa mă primeşte şi pe mine, păcătosul; că mult am greşit şi m-am spurcat şi am scârbit Duhul Tău cel Sfânt şi am mâniat milostivirea Ta cea uibitoare de oameni, cu lucrul, cu cuvântul şi cu gândul, noaptea sau ziua, pe faţă şi într-ascuns, cu voie şi fără de voie. Şi ştiu că vei pune înaintea mea păcatele mele în acelaşi chip în care le-am făcut şi mă vei întreba de cele ce cu ştiinţa, fără de iertare, am greşit. Ci Doamne, nu cu judecată Ta cea dreaptă, nici cu mânia ta să mă mustri pe mine şi nici cu urgia Ta să mă pedepseşti. Miluieşte-mă, Doamne, că nu sunt numai neputincios, ci şi zidirea Ta sunt. Că Tu Doamne, ai întărit peste mine frica Ta, dar eu am făcut răutate înaintea Ta. Ţie unuia am greşit; dar Te rog să nu intri la judecata cu robul Tău. Ca de vei căuta la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea sta înaintea Ta. Că eu sunt adâncul păcatului şi nu sunt vrednic, nici în stare a căuta şi a privi la înălţimea cerului, din pricina mulţimii păcatelor mele, celor fără de număr; că toate lucrurile rele, închipuirile şi meşteşugirile diavoleşti, toată răutatea iadului, îndemnurile spre păcat, dezmierdările şi alte patimi nenumărate n-au lipsit de la mine. Căci, cu ce fel de păcate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? Tot păcatul l-am făcut, toată desfătarea neiertată am lăsat să intre în sufletul meu. Netrebnic m-am făcut înaintea Ta, Dumnezeul meu, şi înaintea oamenilor. Cine mă va ridica pe mâine, cel ce am căzut intru atâtea păcate rele? Doamne, Dumnezeul meu, de mai este pentru mine nădejde de mântuire, de biruieşte iubirea Ta de oameni mulţimea fărădelegilor mele, fii mie Mântuitor şi după îndurările şi milele Tale slăbeşte, lasa, iartă-mi toate câte am greşit Ţie; că s-a umplut de multe rele sufletul meu şi nu aflu întru mine nădejde de mântuire. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare milă Ta şi să nu-mi răsplăteşti mie după faptele mele, ci întoarce-mă, sprijineste-mă, izbăveşte sufletul meu de relele ce au crescut intr-ansul şi de agonisirile lui cele cumplite. Miluieşte-mă pentru mila Ta, că unde s-a înmulţit păcatul să prisosească harul Tău, şi să Te laud şi să Te slăvesc în toate zilele vieţii mele. Că Tu eşti Dumnezeul celor ce greşesc şi Ţie slava înălţăm, împreună şi Părintelui Tău celui fără de început şi Preasfântului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA CINCE (a Sfântului Ioan Damaschin)

rugaciune dupa spovedanie

Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce singur ai putere a ierta păcatele oamenilor, ca un bun şi iubitor de oameni, treci cu vederea toate greşelile mele cele cu ştiinţa şi cu neştiinţă, şi mă învredniceşte să mă împărtăşesc, fără de osânda, cu dumnezeieştile, preaslăvitele, preacuratele şi de viaţă făcătoarele Tale Taine, nu spre osândă, nici spre adăugirea păcatelor, ci spre curăţie şi sfinţire şi spre dobândirea vieţii şi împărăţiei ce va să fie, spre zid şi ajutor, spre izgonirea celor potrivnici şi spre pierderea greşelilor mele celor multe; că Tu eşti Dumnezeul milei şi al indurărilor şi al iubirii de oameni şi Ţie slava înălţăm, împreună şi Tatălui şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA ŞASE (a Sfântului Vasile cel Mare)

ce trebuie sa faci inainte de spovedanie

Ştiu, Doamne, căci cu nevrednicie mă împărtăşesc cu preacuratul Tău Trup şi cu scump Sângele Tău, şi vinovat sunt, şi osânda mie însumi mănânc şi beau, neputându-mi da seama, precum se cuvine, de Trupul şi Sângele Tău, Hristoase, Dumnezeul meu. Ci îndrăznind spre îndurările Tale, mă apropii de Tine, Cel ce ai zis:" Cel ce mănâncă Trupul Meu, şi bea Sângele Meu, întru Mine rămâne şi Eu intru dansul". Deci, milostiveste-Te, Doamne, şi nu mă pedepsi pe mine păcătosul, ci fă cu mine după mila Ta. Şi să-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tămăduire şi curăţire, spre lumânare şi pază, spre mântuirea şi sfinţirea sufletului şi a trupului, spre izgonirea a toată nălucirea, a faptei rele şi a lucrării diavoleşti, care se lucrează cu gândul intru mădularele mele, spre îndrăznirea şi dragostea cea către Tine, spre îndreptarea şi întărirea vieţii, spre înmulţirea faptei celei bune şi a desăvârşirii, spre plinirea poruncilor şi spre împărtăşirea cu Sfântul Duh, că merinde pentru viaţa de veci şi spre răspuns bineprimit la înfricoşătorul Tău scaun de judecată, iar nu spre certare, sau spre osândă. Amin.

RUGĂCIUNEA ŞAPTE (a Sfântului Simeon Noul Teolog)

Din buze spurcate, din inima pângărita, din limba necurată, din suflet spurcat, primeşte-mi rugăciunea, Hristoase al meu, şi neinlaturandu-mi nici cuvintele, nici obişnuinţele, nici neruşinarea, dă-mi voie a grăi cu îndrăzneală cele ce voiesc, Hristoase al meu, şi mai vârtos mă şi învaţă ce mi se cuvine a face şi a grăi. Gresit-am mai mult decât desfrânată, care aflând unde sălăşluieşti, cumpărând mir, cu îndrăzneală a venit să ungă picioarele Tale, ale Stăpânului meu Hristos şi Dumnezeului meu. Cum pe aceea, apropiindu-se din inimă, n-ai lepădat-o, nici de mine nu Te scârbi, Cuvinte, ci dă-mi să ţin şi să sărut picioarele Tale şi cu izvor de lacrimi, ca şi cu nişte mir de mult preţ, cu îndrăzneala să le ung. Spală-mă cu lacrimile mele, curateste-mă cu ele, Cuvinte. Iartă-mi greşelile şi îmi dă îndreptare... Ştii mulţimea răutăţilor mele, ştii şi bubele mele şi rănile mi le vezi dar şi credinţa mi-o ştii, voinţa mi-o vezi şi suspinele mi le auzi. Nu se ascunde înaintea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, Făcătorul şi Izbăvitorul meu, nici picătură de lacrimi, nici din picătură vreo parte. Cele încă nesăvârşite de mine le-au cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta se afla scrise şi încă cele nefăcute de mine. Vezi smerenia mea, vezi-mi osteneala câtă este şi toate păcatele mi le iartă, Dumnezeule a toate, încât, cu inima curată, cu gândul înfricoşat şi cu sufletul smerit să mă împărtăşesc cu Tainele Tale cele preacurate şi preasfinte, cu care se îndumnezeieşte şi se face viu tot cel ce mănâncă şi bea din ele cu inima curată, că Tu ai zis, Stăpânul meu:" Tot cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine rămâne şi Eu intru dansul". Cu totul adevărat este cuvântul Stăpânului şi Dumnezeului meu, că cel ce se împărtăşeşte cu Darurile cele dumnezeieşti şi îndumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase al meu, Cel ce eşti din Lumină cea cu trei străluciri, Care luminează lumea. Deci, pentru ca să nu rămân singur, fără de Tine, Dătătorule de viaţă, suflarea mea, viaţa mea, bucuria mea, mântuirea lumii, pentru aceasta m-am apropiat de Tine, precum vezi, cu lacrimi şi cu sufletul umilit. Mă rog să iau izbăvirea de greşelile mele şi să mă împărtăşesc fără de osânda cu Tainele Tale cele dătătoare de viaţă şi fără de prihană, ca să rămâi precum ai zis, cu mine, cel de trei ori ticălos, ca să nu mă răpească cu vicleşug înşelătorul, aflându-mă depărtat de harul Tău, şi înşelându-mă să mă îndepărteze şi de îndumnezeitoarele Tale cuvinte. Pentru aceasta cad înaintea Ta şi cu căldură strig către Tine: Precum pe fiul cel pierdut şi pe desfrânată, care au venit la Tine, i-ai primit, aşa mă primeşte şi pe mine, desfrânatul şi spurcatul, Milostive, care cu suflet umilit vin acum la Tine. Ştiu, Mântuitorule, ca altul ca mine n-a greşit Ţie, nici a făcut faptele pe care le-am făcut eu. Dar şi aceasta ştiu, că mărimea greşelilor mele şi mulţimea păcatelor mele nu covârşesc răbdarea cea multă a Dumnezeului meu, nici iubirea Lui de oameni cea înaltă; ci pe cei ce fierbinte se pocăiesc, cu mila îndurării îi curăţeşti şi îi luminezi şi cu lumina îi uneşti, părtaşi Dumnezeiririi Tale făcându-i fără pizmuire, şi lucru străin de gândurile îngereşti şi omeneşti vorbeşti cu ei, de multe ori, ca şi cu nişte prieteni ai Tăi adevăraţi. Acestea mă fac îndrăzneţ, acestea îmi dau aripi, Hristoase al meu, şi punându-mi nădejdea în multele Tale binefaceri faţă de noi, bucurându-mă şi cutremurându-mă, cu focul mă împărtăşesc, iarba uscată fiind eu, şi- străină minune- mă răcoresc nears, ca rugul de demult, care, aprins find, nu se mistuia. Pentru aceasta, cu gând mulţumitor şi cu mulţumitoare inima, cu mulţumitoare mădulare ale sufletului şi ale trupului meu mă închin şi Te măresc şi Te preaslăvesc pe Tine, Dumnezeul meu, Cel ce cu adevărat eşti binecuvântat, acum şi în veci. Amin.

RUGĂCIUNEA OPT (a Sfântului Ioan Gură de Aur)

Dumnezeule, slăbeşte, lasa, iartă-mi toate greşelile câte Ţi-am greşit Ţie, sau cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă sau cu neştiinţă, toate mi le iartă ca un bun şi de oameni iubitor. Şi pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale slujitorilor Tăi îngeri, ale sfintelor puteri şi ale tuturor sfinţilor care au bineplăcut Ţie în veac, binevoieşte că fără osânda să primesc sfântul şi preacuratul Tău Trup şi sfântul Tău Sânge spre tămăduirea sufletului şi a trupului şi spre curăţirea gândurilor mele celor rele. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA NOUĂ (a Sfântului Ioan Gură de Aur)

Nu sunt vrednic, Stăpâne Doamne, să intri sub acoperământul sufletului meu, ci de vreme ce Tu, ca un iubitor de oameni, vrei să locuieşti întru mine, îndrăznind mă apropii. Porunceşte-mi, şi voi deschide uşile pe care Tu Însuţi le-ai zidit şi intră cu iubirea Ta de oameni, pe care pururea o ai. Intră şi luminează cugetul meu cel întunecat. Şi cred că aceasta vei face, că n-ai îndepărtat pe desfrânată care a venit la Tine cu lacrimi, nici pe vameşul care s-a pocăit nu l-ai alungat, nici pe tâlharul care a cunoscut împărăţia Ta nu l-ai izgonit, nici pe prigonitorul Pavel care s-a pocăit nu l-ai lăsat cum era; ci pe toţi care au venit la Tine cu pocăinţă i-ai rânduit în ceaţă prietenilor Tăi, Cel ce singur eşti binecuvântat totdeauna, acum şi în vecii nesfârşiţi. Amin.

RUGĂCIUNEA ZECE (a Sfântului Ioan Gură de Aur)

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, slăbeşte, lasa, milostiveste-Te şi-mi iartă mie păcătosului, netrebnicului şi nevrednicului robului Tău căderile în păcat, smintelile şi greşelile mele toate câte am păcătuit faţă de Tine, din tinereţile mele până în ziua şi în ceasul de acum, fie cu ştiinţa, fie din neştiinţă, cu cuvântul sau cu fapta, sau cu gândul, sau cu cugetul cu deprinderile şi cu toate simţurile mele. Şi, pentru rugăciunile celei ce fără de prihană Te-a născut pe Tine, ale Preacuratei şi pururea Fecioarei Maria, Maicii tale, singura nădejde neinfruntata, ocrotitoare şi izbăvitoare a mea, învredniceşte-mă fără de osânda să mă împărtăşesc cu preacuratele, nemuritoarele, de viaţă făcătoarele şi înfricoşătoarele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci, spre sfinţire, spre lumânare, spre tărie, spre vindecare şi spre sănătate sufletului şi a trupului şi spre ştergerea şi pierderea cu totul a cugetelor, a gândurilor şi a deprinderilor mele celor rele, şi a nălucirilor de noapte ale duhurilor celor viclene şi întunecate. Că a Ta este împărăţia şi puterea, slavă, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA UNSPREZECE (a Sfântului Ioan Damaschin)

Înaintea uşilor casei Tale stau şi de gândurile cele rele nu mă depărtez. Ci Tu, Hristoase Dumnezeule, Care ai îndreptat pe vameşul şi ai miluit pe cananeeanca şi ai deschis talharului uşile raiului, deschide-mi şi mie îndurările iubirii Tale de oameni şi mă primeşte pe mine, cel ce vin şi mă ating de Tine, că pe desfrânată şi pe cea cu scurgerea de sânge. Că aceasta atingându-se de marginea hainei Tale, prea lesne a luat tămăduire, iar aceea, cuprinzând preacuratele Tale picioare, a dobândit dezlegare de păcate. Iar eu, ticălosul, întreg Trupul Tău cutezând a-L primi, să nu fiu ars, ci mă primeşte ca şi pe dânsele, şi-mi luminează simţirile cele sufleteşti, arzând nelegiuirile păcatelor mele, pentru rugăciunile celei ce fără de sămânţă Te-a născut pe Tine, şi ale puterilor cereşti, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNEA DOUĂSPREZECE (a Sfântului Ioan Gură de Aur)

Cred Doamne şi mărturisesc, că Tu eşti cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este însuşi preacurat Trupul Tău şi acesta este însuşi scump Sângele Tău. Deci mă rog Ţie: Miluieşte-mă şi-mi iartă greşelile mele cele de voie şi cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu lucrul, cele cu ştiinţa şi cu neştiinţă şi mă învredniceşte fără de osânda să mă împărtăşesc cu preacuratele Tale taine, spre iertarea păcatelor mele şi spre viaţa de veci. Amin.

RUGĂCIUNE- FINALĂ 

Stăpâne, Iubitorule de oameni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă Sfintele acestea, pentru că sunt nevrednic, ci spre curăţirea şi sfinţirea sufletului şi a trupului şi spre arvunirea vieţii şi a împărăţiei ce va să vie." Iar mie bine-mi este a mă lipi de Dumnezeu şi a pune în Domnul nădejdea mântuirii mele".

Apoi:

Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi, părtaş mă primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi taina Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda; ci ca tâlharul mărturisindu-mă strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta.


Abonează-te pe

Citește și:

De ce nu se mănâncă struguri până la Schimbarea la Față

Mesaje de la mulți ani: Fă aniversarea cuiva mai frumoasă cu un mesaj sincer!

ULTIMĂ ORĂ: Rică Răducanu, conectat la aparate la un spital din București

Când pică Rusaliile în 2022. Ce semnifică această tradiție?

De ce nu au voie femeile să meargă pe Muntele Athos. Maica Domnului este singura femeie care poate circula pe cărările acestui munte

Clipul zilei pe KFETELE.RO:

DISTRIBUIE
acest articol

Lifestyle
Este bine sau nu să îi cunoști amanta? „Pentru un bărbat este o sancțiune”
Citește mai departe

Te-ar putea interesa si...

Parteneri
Pentru tine
Din Lifestyle
Parteneri