Află din rândurile de mai jos care sunt alimentele care se dau de pomană pe 14 septembrie!
Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată în fiecare an pe 14 septembrie. Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci comemorează două momente importante, descoperirea Crucii și înălțarea ei în fața credincioșilor de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, și recuperarea Sfintei Cruci de la perși în anul 629, când împăratul bizantin Heraclius a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Această sărbătoare are o semnificație profundă atât pentru credincioși, cât și pentru tradițiile populare românești, fiind marcată de post, rugăciune și obiceiuri de pomenire a celor adormiți.
Ce alimente se dau de pomană de Înălțarea Sfintei Cruci 2024
Citește și: Când se spune "La mulți ani" de Sfânta Maria, pe 15 august sau 8 septembrie
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Acoperământul Maicii Domnului
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci a devenit o ocazie importantă pentru a face acte de milostenie, în special prin împărțirea de alimente pentru sufletele celor trecuți la Domnul. În această zi, credincioșii pregătesc bucate speciale, care sunt împărțite atât familiei, cât și celor nevoiași.
De obicei, se dă de pomană colivă după slujba de pomenire, aceasta fiind un dar sfânt pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice. Printre alimente se numără și pâinea, strugurii, merele, sarmalele de post, prăjiturile și, de asemenea, alte mâncăruri gătite de post. Spre exemplu, lumea împarte fasole bătută, tocăniță de legume sau plăcintă de post.
Ce se mănâncă pe 14 septembrie
Pe 14 septembrie, credincioșii nu consumă carne, ouă, lactate sau produse de origine animală. Astfel, aceștia consumă pâine de casă, ciorbe de legume, salate, fasole sau linte, sarmale de post, mere, struguri, pere și plăcinte de post.
Alte obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci
- În această zi de sărbătoare se practică culegerea ultimelor plante medicinale. Acestea, împreună cu flori și busuioc, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, fiind așezate în jurul crucii. După sfințire, aceste plante sunt păstrate în casă, de obicei la icoane sau în locuri ferite. Se spune acestea că au puteri vindecătoare și pot fi folosite pentru tratarea unor boli sau chiar pentru ritualuri de dragoste.
- În Bucovina, pe 14 septembrie, se practicau ritualuri pentru a stimula fertilitatea pomilor. Oamenii atârnau cruci din busuioc sfințit în ramurile pomilor neroditori, în speranța că aceștia vor da o recoltă bogată în anul următor.
- Busuiocul sfințit în această zi este pus în vasele de apă ale păsărilor pentru a le proteja de boli, iar fetele îl adaugă în apa de spălat pentru a preveni căderea părului. De asemenea, busuiocul sfințit este agățat la streșinile caselor pentru a le apăra de rele, în special de fulgere și trăsnete.
- În ziua de Înălțarea Sfintei Cruci, există un obicei în care preotul binecuvântează viile și butoaiele de vin, pentru ca și în anii următori gospodarul să se bucure de recolte bogate. Strugurii din ultima tufă de vie sunt lăsați neculeși, fiind oferiți păsărilor cerului.
- La biserică sunt sfințite busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul deoarece sunt considerate a avea proprietăți magice, pentru că protejează credincioșii de diverse boli și veghează asupra sănătății animalelor și păsărilor din gospodărie.
- Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.
- De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi pepene. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului.