Structura sânului femeii este remarcabilă şi complexă. În cea mai mare parte, sânul unei femei este format din ţesut gras şi conjunctiv. Aceste ţesuturi alcătuiesc o reţea de vase de sânge şi de glande producătoare de lapte, numite lobuli.
Pentru a înţelege bolile şi disfuncţionalităţile care afectează sânii, este foarte important să ştim cum funcţionează normal sânul.
Hormonii joacă un rol major atât în dezvoltarea sânului cât şi în schimbările sânilor în funcţie de diferitele stadii ale vieţii.
De la pubertate până după menopauză, sânii unei femei se schimbă pe măsură ce hormonii ei fluctuează. La pubertate, când corpul femeii produce cantităţi mari de estrogen, sânii dezvoltă rapid atât o reţea de ţesut conjunctiv cât şi un sistem de glande, canale limfatice şi nervi. În acelaşi timp, sânii dezvoltă celule grase care alcătuiesc cea mai mare parte a ţesutului sânului.
După pubertate, sânii unei femei suferă modificări lunare. Pe parcusul primei jumătăţi a ciclului menstrual, ovarele secretă estrogen, care generează creşterea de noi celule în glandele, canalele şi alte ţesuturi ale sânului.
Pe parcursul cele de-a doua jumătăţi a ciclului menstrual, după ovulaţie, glandele sânilor sunt stimulate de progesteron cât şi de estrogen şi încep să secrete anumite substanţe care sunt precursoarele laptelui. Dacă femeia nu este însărcinată, nivelul hormonilor scade, corpul ei absorbind secreţiile şi noile celule, iar cantitatea de sânge din sâni se reduce.
La unele femei sânii devin dureroşi imediat după ciclul menstrual. Alte femei prezintă chisturi în sâni care se măresc pe parcursul acestei perioade. Pilulele contraceptive pot, de asemenea, genera şi creşterea sensibilităţii şi umflarea sânilor, deşi majoritatea femeilor care iau astfel de pilule nu au suferit efecte adverse.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
