Obiceiuri și traditii în Săptămâna Mare! Ce să faci în Săptămâna Patimilor

Ultima săptămâna înainte de Paşte, cunoscută şi ca Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este una care programează slujbe speciale la biserică, dar şi zile în care credicincioşii trebuie să respecte anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paşte.

Obiceiuri și traditii în Săptămâna Mare! Ce să faci în Săptămâna Patimilor

În fiecare zi din Săptămâna Mare la biserică se ţin slujbe speciale, numite Denii şi predici pentru curăţenie sufletească şi iertare de păcate. În Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

În Lunea Mare, începe curăţenia de Paşte: se scoate totul la aerisit, se spală rufe şi se calcă şi se fac reparaţiile necesare prin casă.

Marţea se mătură şi se aspiră şi se spală geamurile.

Citeste si: A început Săptămâna Patimilor! Ce se face în Lunea Mare- Toți credincioșii trebuie să știe asta

Citeste si: Cum se prepară prăjitura "Învierea Domnului". Se face de Paște, de peste 100 de ani

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Iată cum putem vopsi ouăle de Paște cu ingrediente naturale. Obținem un aspect mult mai frumos și sunt mult mai sănătoase decât vopseaua cu coloranți artificiali!

Citeste si: Ce să pui în apa în care fierbi ouăle de Paște, ca să se curețe foarte repede și frumos
Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla şi călca. După această zi, bărbaţii îşi ajută nevestele la treburile gospodăreşti.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii, iar femeile merg la biserică şi împart colaci de post, vin, miere şi fructe.

Conform tradiţiei, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor, scrie Mediafax.ro. Pentru întâmpinarea lor, bărbaţii se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire.Tot în această noapte, se crede că Joimăriţa, zeitate a morţii care supraveghează aceste focuri, dar şi patroana torsului şi a ţesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneşe.

În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paşte: pasca, cozonacii şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, şi are, în mod tradiţional, forma rotundă.

Citește și: Bianca îl vrea pe Gagea eliminat din Casa Iubirii: „Să-mi dea și bani de motorină” Ce s-a întâmplat în gală- kanald.ro

Citește și: „Ajutor, ajutor, lasă-mă!” El este Ștefan, criminalul din Mureș care a înjunghiat mortal în inimă un bătrân! Ultimele strigăte de disperare ale bărbatului au fost auzite de prietenul individului- stirilekanald.ro

În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roşesc ouăle şi în care credincioşii se împărtăşesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Potrivit unei superstiţii, fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să îşi pună sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.

Ultima vineri din Postul Mare este numită şi Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.

În Vinerea Mare este bine să se ţină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuşi să nu mănânce urzici şi nici să pună oţet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit.

În această zi nu se fac treburi în casă.

Dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

Sâmbata Mare este ultima zi de pregătire a Paştelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curăţenia şi pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sambăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura şi borşul de miel.

Sâmbătă seara se pregăteşte coşul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfinţire. În el se pun ouă roşii, pască, cozonac şi preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ştergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere şi iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja şi prima masă de Paşte, mai notează Mediafax.