O scurtă istorie a românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Rezumatul trece în revistă succesiunea evenimentelor, din cele mai vechi timpuri, care au dus la formarea statului modern, unitar naţional, România. Firul rosu al acestei prezentări fiind idealul de unificare al teritoriilor locuite de români.
Străbunii
Vechi urme de cultură materială, descoperite în diverse situri arheologice de pe teritoriul actual al României, atestă faptul că spaţiul din interiorul şi exteriorul arcului carpatic a fost locuit din timpuri imemoriale. Cu toate că nu ştim prea multe despre vechii locuitori ai acestor pământuri, informaţii relevante despre diverse culturi neolitice au fost scoase la iveală prin cercetarea vestigiilor presărate pe tot cuprinsul României de astăzi.
Ce se poate spune despre locuitorii străvechi ai acestor pământuri este că, pe lângă aşezările lor în aer liber, locuiau şi în peşteri. O serie de descoperiri din peşterile Cioclovina, Ohaba Ponor din Transilvania, Băile Herculane din Banat şi Boroşteni în Oltenia, confirmă aceasta teorie.
Printre primele urme de locuire în peşteri apar în Paleoliticul mijlociu, în ceea ce se numeşte cultura Musteriană, întâlnită în toate regiunile ţării, dar mai ales în peşterile din Carpaţii Meridionali: Muierilor, Cioarei, Cioclovina, Ohaba Ponor.
O serie de unelte din piatră cioplită descoperite în aceste locuri au fost datate ca având o vechime de 50 de milenii. În peştera de la Ohaba Ponor au fost descoperite şi resturi de oase, două falange de la o mână şi una de la picior, aparţinând Homo sapiens neanderthalensis.
La Cioclovina a fost descoperit şi craniul unei femei de 30-40 de ani, iar în peştera de la Baia de Fier, un craniu al unei femei de 40-50 de ani, de tip Homo Sapiens.
Trecerea la neolitic şi apariţia ceramicii au lăsat urme în spaţiul carpato-danubian. Cele mai vechi vase de lut ars din spaţiul românesc datează din jurul anului 6000 î.Hr. Culturile neolitice cele mai des întâlnite şi cu o largă răspândire sunt Criş-Starcevo (mileniile VI-V î. Hr), Hamangia (mileniile IV-II î. Hr.), Cucuteni-Ariuşd (mileniileIV-III î. Hr.), Boiaan-Gumelniţa, Turdaş-Petreşti.
Cele mai cunoscute piese aparţinând acestor culturi sunt statuetele de lut Gânditorul şi perechea lui.
Statuetele apreciate pentru expresivitatea lor artistică au fost descoperite lângă Cernavodă, în cimitirul de la Dealul Sofia.Analiza inventarului arheologic aparţinând acestor culturi a concluzionat că populaţia avea ca ocupaţie cultura pământului şi creşterea vitelor, iar traiul şi-l ducea în sate, apărate de prin şanţuri, în locuinţe de suprafaţă.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
