Poveştile de groază ale criminalilor canibali Ursachi, Elefteriadis şi Râmaru au zguduit România în ultimele cinci decenii.
Un raport al Inspectoratului General al Miliţiei menţionează că, pentru prinderea periculosului ucigaş, în fiecare noapte au fost mobilizaţi, săptămâni şi luni la rând, peste 6.000 de oameni, dintre care 2.000 erau miliţieni iar restul profesori şi elevi de la Şcoala de Miliţie Băneasa, rezervişti, membrii ai Gărzilor Patriotice.
A fost prins, totuşi, dintr-o întâmplare.
La locul ultimei lui crime, din noaptea de 4/5 mai 1971 i-a scăpat o scutire medicală. Aşa s-a aflat că era vorba despre un student la Medicină Veterinară în vârstă de 25 de ani, din Bucureşti. În esenţă, o brută, care intrase la facultate în mod inexplicabil, căci era semi-analfabet.
A urmat o ancheta strânsă în urma căreia tânărul şi-a recunoscut crimele comise.
Mai mult decât atât, firele de păr descoperite în mâna unei victime i-au confirmat identitatea.
Ramaru la Tribunal
Din expertizele psihiatrice la care a fost supus Râmaru a rezultat că „Nu s-a evidenţiat prezenţa unei maladii cu caracter psihic de natură a-i afecta discernământul”. Specialiştii care l-au consultat au menţionat însă că tabloul său comportamental trecea mult dincolo de tiparele normalităţii, cu aspecte greu de înţeles.
Citeste si: Femeia-vampir: Povestea reală a contesei Elisabeta, care făcea baie în sângele victimelor sale
„Muşca victimele de zonele erogene: sâni, vagin, pubis, rupând bucăţi de carne care n-au mai fost găsite, constatându-se lipsa de ţesut biologic. Avea predilecţia de a continua actul sexual la modul necrofil, după încetarea spasmelor agonice ale victimelor”.
Raport psihiatric în Dosarul Râmaru
citeste continuarea pe adevarul.ro
