Între tradiție și religie. 29 mai, Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor. Ce semnificație are, de fapt, această zi

Iată ce semnifică Înălțarea Domnului, sărbătorită pe data de 29 mai și ce altă semnificație mai are această sărbătoare.

Înălțarea Domnului este o sărbătoare creștină celebrată la 40 de zile după Paște, iar întotdeauna această zi pică într-o zi de joi. Din punct de vedere religios, Iisus Hristos a înviat din morți, S-a arătat ucenicilor săi timp de 40 de zile, transmițând mai departe credința și învățătura, iar ulterior S-a înălțat la cer din Muntele Măslinilor, în prezența apostolilor.

Ce semnifică Înălțarea Domnului și ce obiceiuri se respectă în această zi?

Citește și: 29 mai, Înălțarea Domnului. Ce preparate se mănâncă în această zi de sărbătoare

Citește și: 3 zodii urmează să fie influențate de tranzitul planetar al lunii mai! Vor avea parte de bogăție, succes și iubire

Credincioșii sărbătoresc această zi prin rugăciune, mers la biserică, oferirea mâncărurilor pregătite în familie persoanelor nevoiașe, dar și prin mesele îmbelșugate pe care le pregătesc pentru toți cei dragi.

Această zi mai simbolizează și înălțarea naturii umane la cer, ducând la ideea mântuirii pentru întreaga omenire. Există și o serie de tradiții și obiceiuri  care se respectă în această zi specială, transmise încă din vechi generații, astfel, se salută cu “Hristos s-a Înălțat” și se răspunde cu “Adevărat s-a Înălțat”, iar în această zi se împart pomeni pentru sufletele morților, sub formă de pachete cu colaci, vin, roșii, colivă. În unele sate nu există o tradiție, cea de a pune la porți crengi de tei și nuc, semn de protecție și fertilitate în familie. Există anumite zone din Transilvania și Maramureș unde oamenii se urcă la înălțime, pe dealuri sau cruci, pentru a marca simbolic această înălțare la cer.  În alte zone, femeile pregătesc o pâine mai mică, numită “păscuță” pe care o duc la biserică pentru sfințire, iar ulterior este adusă acasă și împărțită la întreaga familie, pentru ca toți cei dragi să fie ocoliți de boli și relele de peste an. Unii credincioși încep această masă de sărbătoare cu un pahar de agheasmă, pe care îl aduc de la biserică, de la slujba liturgică.

Citește și: Rezumat episodul 15 „Ai nimănui”, difuzat în 17 aprilie 2026 la Kanal D: Vera anunță că va avea un copil cu Devran, iar asta îi șochează pe toți- kanald.ro

Citește și: Crește sau nu vârsta de pensionare? Ministrul Muncii, anunț important: ”Sunt deja reglementate”- stirilekanald.ro

De ce se sărbătorește Ziua Eroilor de Înălțare? Tradiții și obiceiuri

În România, ziua eroilor este oficială prin lege ca fiind celebrată odată cu Înălțarea, iar această asociere nu este întâmplătoare, ci semnifică sacrificiul eroilor pentru țară, în paralel cu sacrificial lui Iisus Hristos pentru omenire. Astfel, această zi a fost legată de Înălțare tocmai pentru a da aceste comemorări și o dimensiune sacră, prin imaginea eroilor care și-au pierdut viața, asemenea lui Hristos pentru omenire.

În fiecare an, de Ziua Eroilor, în localitățile din toată țara au loc ceremonii religioase militare, iar printre cele mai importante manifestări se numără slujbele religioase oficiate în biserici, la monumentele eroilor, depuneri de coroane și flori la cimitirele militare, troițe sau monumentele comemorative, momente de reculegere și onoruri militare din partea Armatei Romane, iar în școli, elevii sunt învățați despre istoria marilor războaie și eroii naționali. Ziua de 29 mai este o zi în care se păstrează, de-a lungul timpului, mai multe tradiții și obiceiuri, legate atât de sărbătoarea religioasă, Înălțarea Domnului, cât și patriotică, Ziua Eroilor, fiind un prilej potrivit de rugăciune pentru sufletele celor plecați, un moment de comuniune familială și un act de conștiință națională. Oamenii nu uită nici de cei mai puțin norocoși decât ei, având grijă să ofere de pomană persoanelor nevoiașe. În această zi, gospodinele pregătesc preparate alese, adunându-se la masă întreaga familie, iar printre aceste bucate nu lipsesc sarmalele, ciorba de pui cu tăiței de casă, plăcințele cu brânză dulce și sărată, pască, cozonacul și coliva. După momentele de rugăciune și clipele petrecute la biserică, credincioșii se întorc acasă, acolo unde nu fac alte treburi în gospodărie, ci petrec timp alături de cei dragi.