Pilotul a făcut dezvăluiri emoţionante despre una dintre cele mai dificile perioade din viaţa sa.
Invitat în cadrul emisiunii „În Oglindă”, Mihai Sturzu, fostul membru al trupei Hi-Q, a făcut declarații emoționante despre pierderea tatălui său.
Mihai Sturzu, despre ultimii doi ani din viața tatălui său
Artistul a mărturisit că a trecut prin momente extrem de grele, însă a recunoscut că atunci când tatăl său s-a stins din viaţă, durerea a fost diferită de cea pe care și-o imaginase. Acesta a povestit că timp de doi ani a mers la Braşov pentru a-şi vizita tatăl. Știa că va veni momentul în care va trebui să îşi ia rămas bun definitiv, iar această conştientizare l-a făcut să trăiască pierderea cu mult înainte ca ea să se producă.
Un psiholog i-a explicat pilotului că pierderea neaşteptată a unei persoane apropiate este greu de gestionat, deoarece cei rămaşi în urmă nu au posibilitatea de a se pregăti emoțional pentru ceea ce urmează. Mihai Sturzu a mărturisit că discuția cu specialista l-a ajutat să înțeleagă mai bine ceea ce a trăit în perioada în care tatăl său era încă în viaţă, dar familia ştia că despărţirea se apropie.
Mihai Sturzu: Este foarte greu când pierdem oameni în mod subit din viaţa noastră. Este o dramă pe care o duc cei care rămân în urma accidentelor rutiere sau evenimentelor astea neplăcute, devastatoare. Și atunci mi-a zis această doamnă psiholog: „Oricât de cinic ar părea, dacă în viața asta putem să ne alegem cum să ne despărţim de cineva, este mult mai uşor pentru sistemul nostru nervos să ne despărțim de cineva anunțat, în urma unei perioade lungi. Cu cât mai lungi, cu atât mai bine.”
Pentru că şi eu asta am trăit şi sunt convins că şi maică-mea şi soră-mea au trăit la fel. Eu mi-am luat rămas-bun de la taică-miu doi ani de zile. Doi ani de zile mă duceam la Braşov să-l văd plângând. Mă întorceam plângând. Stăteam cu el. Știam că va veni momentul.
Când a venit momentul, băi, n-a mai fost dureros. Când a venit momentul, am simţit că a fost bine pentru el, că a fost uşor pentru noi, că s-a terminat o perioadă care oricum… Adică trăisem doliul ăla dinainte şi a fost mult mai uşor.
Mihai Ghiţă: Lumea confundă două lucruri. Mulţi simțim lucrul ăsta, dar, în ipocrizia noastră, ne gândim că poate cineva s-ar gândi că am scăpat. Nu e vorba de a scăpa, e vorba că toată lumea se eliberează. Se eliberează o durere constantă pe care, dacă o duci în ani, nu suferă doar tata, mama, suferă toată lumea. Pentru că nu mai poți să mai construieşti nimic, aşa, când stai într-o lume care se destramă.
Mihai Sturzu: Aşa este! Uite, de exemplu, acum 10 secunde era să-mi dea lacrimile. Eu la înmormântarea lui taică-miu n-am plâns deloc și eu eram… Știam că o să fim aici, ştii? Şi am mai învățat o lecţie foarte bună, pe care m-aș bucura să ne fi învăţat-o de la grădiniţă, de la primii ani de şcoală. Orice are un început în lumea asta are şi un sfârşit. Emisiunea asta, filmarea asta a început, se va sfârși. Un zbor are un sfârşit. O zi are un sfârşit. Viaţa are un început şi un sfârşit. Știi? E esenţa vieţii. Dacă ştim de la început că orice facem are o finalitate, poate că nu mai suferim atât. Astea au fost lecțiile din acest moment pe care l-am trăit cu taică-miu.
