La mai bine de o lună de la un atac vascular masiv care a imobilizat-o la pat, mama Adrianei Bahmuțeanu s-a stins din viață.
Clipe cumplite pentru Adriana Bahmuțeanu! La doar câteva săptămâni după ce a suferit trei AVC-uri, mama Adrianei Bahmuțeanu, Petruța Toma, s-a stins din viață!
Femeia a început să se simtă rău după ce a mers în instanță pentru a obține dreptul de a-și vedea nepoții care s-au înstrăinat de aceasta după ce Silviu Prigoană a murit la finalul anului 2024. Din păcate, atacul vascular cerebral i-a afectat vorbirea și starea acesteia s-a deteriorat rapid.
Mama Adrianei Bahmuțeanu a dezvăluit în fața Judecătoriei că îi este teamă ca va muri înainte să își vadă nepoții. De altfel, aceștia nu au manifestat niciun interes de a o vedea, așa că femeia a murit cu sufletul neîmpăcat.
Astfel, Adriana Bahmuțeanu și mama sa, se aflau, în urmă cu mai bine de o lună în fața Judecătoriei, urmând să intre la cel de al doilea proces intentat, din dorința de a-și revedea nepoții. Cu sufletul plin de regret, mama Adrianei Bahmuțeanu își aducea aminte cum i-a crescut pe nepoții săi și cât de mult i-a iubit.
Sora Adrianei Bahmuteanu a tinut sa precizeze câteva detalii despre îndurerata veste: DUMNEZEU SĂ TE IERTE, MAMA MEA FRUMOASĂ! CEI CARE DORESC SĂ ÎȘI IA RĂMAS-BUN O POT FACE DE MÂINE, 9 SEPTEMBRIE, LA CAPELA BISERICII SF. IOAN BOTEZATORUL DIN ȘOSEAUA PANTELIMON, NR. 257, Sec. 2.
Adriana Bahmuțeanu a publicat mesajul său
Mama mea bună și inimoasa s-a dus in lumina, astăzi,la zi mare, la Nașterea Maicii Domnului!
Cu inima frântă de supărare și cu neputința ca nu poate muta munții din loc, asa cum o făcea de obicei!
Mama a suferit în tăcere, a păstrat pentru ea toată durerea sufletului si-a avut mereu o vorba buna penteu nou!
Chiar și în momentele cele mai dureroase tot găsea puterea sa mai zâmbească!
Mama e începutul tuturor poveștilor noastre. E prima voce pe care o auzim, primul braț care ne strânge, primul zâmbet care ne luminează viața.
Când îți privești mama, îți privești de fapt rădăcinile, temelia, izvorul de iubire din care ai prins viață.
Și totuși, câteodată uităm… Uităm să-i spunem un simplu „mulțumesc”, uităm să-i arătăm că prețuim fiecare sacrificiu pe care l-a făcut pentru noi.
Ea a renunțat la nopți de somn, la visurile ei, la liniștea ei, doar pentru ca noi să putem merge înainte.
O mamă tace, rabdă și iubește dincolo de cuvinte. Și chiar și atunci când o doare, ea zâmbește pentru tine.
Ceea ce oferi mamei tale – respect, răbdare, bunătate sau nepăsare – este ceea ce viața îți va așeza înapoi în drum.
Nu uita niciodată că nimeni nu te va iubi mai sincer decât ea.
Nimeni nu se va bucura mai mult de reușitele tale și nimeni nu va plânge mai adânc la căderile tale.
Și totuși, mama nu cere nimic… doar să fii bine.
De aceea, nu lăsa ziua să treacă fără să-i spui un cuvânt bun.
Nu aștepta să o suni „mâine”, pentru că ziua de mâine nu este promisă nimănui.
Atinge-i mâna, privește-i ochii și înțelege că acolo se află cea mai curată formă de iubire.
O mamă nu se uită niciodată, dar se poate pierde prea repede.
Și atunci rămâi cu golul, cu regretele și cu dorul care nu se mai vindecă.
Ai grijă cum te porți cu mama ta, pentru că în ochii ei se află binecuvântarea vieții tale.
Când o faci să plângă, lacrimile ei se întorc în pașii tăi.
Când o faci să zâmbească, lumina din ochii ei îți va lumina drumul în cele mai grele momente.
Iubește-ți mama azi, acum, cât o mai ai lângă tine.
Căci așa cum îți vei cinsti mama, așa te va cinsti și viața.
Drum lin in lumina mama mea bună!
Dumnezeu sa te odihnească!
