Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o crestere a activitatii cerebrale asociate memoriei, intelegerii si rezolvarii problemelor, potrivit unui nou studiu.
Cercetatorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, sustin ca rezultatele studiului evidentiaza faptul ca muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate functiilor cognitive si de concentrare, arata dailymail.co.uk.Totusi, nu orice fel de muzica poate produce aceste efecte.
Pentru acest studiu, care a fost publicat in revista Consciousness and Cognition, cercetatorii au folosit electroencefalografe pentru a inregistra activitatea electrica cerebrala a participantilor, scrie MEDIAFAX.
Participantii au fost impartiti in trei grupe: zece adulti tineri sanatosi, cu o medie de vârsta de 33 de ani, zece batrâni sanatosi cu o medie de vârsta de 85 de ani si zece batrâni cu usoare deficiente cognitive cu o medie de vârsta de 77 de ani.
Datele au fost inregistrate inainte si dupa ce grupurile au ascultat “L`allegro con spirito” din Sonata pentru doua piane in D major K448 de Mozart, precum si inainte si dupa ascultarea bagatelei “Fur Elise”, de Ludwig van Beethoven.
“Rezultatele inregistrate dupa ascultarea compozitiei lui Mozart au aratat, atât in cazul adultilor cât si in cazul batrânilor sanatosi, o intensificare a undelor alfa si a frecventelor medii caracteristica unei activitati cerebrale asociate coeficientului de inteligenta, memoriei, cunoasterii si usurintei de a rezolva probleme”, sustin cercetatorii. Acestia adauga ca electroencefalograful nu a inregistrat schimbari la grupurile mentionate dupa ascultarea muzicii lui Beethoven.
Potrivit oamenilor de stiinta, rezultatele confirma ca datele inregistrate de electroencefalograf sunt influentate de sonata lui Mozart, nu de muzica, in general.
“Rezultatele preliminare ne permit sa emitem ipoteza ca muzica lui Mozart este capabila sa excite circuitele neuronale asociate functiilor cunoasterii si atentiei nu numai in cazul tinerilor ci si in cazul batrânilor sanatosi”, sustin cercetatorii. Acestia considera ca alcatuirea rationala si organizata a sonatei are un ecou la nivelul cortexului cerebral (partea din creier responsabila cu functiile mentale complexe).
“O caracteristica a muzicii lui Mozart este repetarea frecventa a liniei melodice. Astfel sunt eliminate elementele de surpriza care ar putea distrage atentia ascultatorului de la logica muzicii. Fiecare element melodic este rezolvat intr-un mod care confirma asteptarile ascultatorului”, arata cercetatorii.
Un studiu anterior, publicat in 1993, a relevant ca ascultarea compozitiei lui Mozart poate imbunatati, pentru scurt timp, rationamentul spatial.
Cercetatorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, sustin ca rezultatele studiului evidentiaza faptul ca muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate functiilor cognitive si de concentrare, arata dailymail.co.uk.Totusi, nu orice fel de muzica poate produce aceste efecte.
Pentru acest studiu, care a fost publicat in revista Consciousness and Cognition, cercetatorii au folosit electroencefalografe pentru a inregistra activitatea electrica cerebrala a participantilor, scrie MEDIAFAX.
Participantii au fost impartiti in trei grupe: zece adulti tineri sanatosi, cu o medie de vârsta de 33 de ani, zece batrâni sanatosi cu o medie de vârsta de 85 de ani si zece batrâni cu usoare deficiente cognitive cu o medie de vârsta de 77 de ani.
Datele au fost inregistrate inainte si dupa ce grupurile au ascultat “L`allegro con spirito” din Sonata pentru doua piane in D major K448 de Mozart, precum si inainte si dupa ascultarea bagatelei “Fur Elise”, de Ludwig van Beethoven.
“Rezultatele inregistrate dupa ascultarea compozitiei lui Mozart au aratat, atât in cazul adultilor cât si in cazul batrânilor sanatosi, o intensificare a undelor alfa si a frecventelor medii caracteristica unei activitati cerebrale asociate coeficientului de inteligenta, memoriei, cunoasterii si usurintei de a rezolva probleme”, sustin cercetatorii. Acestia adauga ca electroencefalograful nu a inregistrat schimbari la grupurile mentionate dupa ascultarea muzicii lui Beethoven.
Potrivit oamenilor de stiinta, rezultatele confirma ca datele inregistrate de electroencefalograf sunt influentate de sonata lui Mozart, nu de muzica, in general.
“Rezultatele preliminare ne permit sa emitem ipoteza ca muzica lui Mozart este capabila sa excite circuitele neuronale asociate functiilor cunoasterii si atentiei nu numai in cazul tinerilor ci si in cazul batrânilor sanatosi”, sustin cercetatorii. Acestia considera ca alcatuirea rationala si organizata a sonatei are un ecou la nivelul cortexului cerebral (partea din creier responsabila cu functiile mentale complexe).
“O caracteristica a muzicii lui Mozart este repetarea frecventa a liniei melodice. Astfel sunt eliminate elementele de surpriza care ar putea distrage atentia ascultatorului de la logica muzicii. Fiecare element melodic este rezolvat intr-un mod care confirma asteptarile ascultatorului”, arata cercetatorii.
Un studiu anterior, publicat in 1993, a relevant ca ascultarea compozitiei lui Mozart poate imbunatati, pentru scurt timp, rationamentul spatial.
