Vezi mai jos care sunt îndatoririle moașei. Ce trebuie să facă moașa când se naște copilul, dar și ce îndatoriri are după botez.
Venirea pe lume a bebelușului este așteptată cu mare nerăbdare de către toți membrii familiei. Una dintre persoanele care are un rol important este moașa.
În tradiția românească, moașa are un rol extrem de important. În trecut, moașa era persoana care o ajuta pe mămică să nască bebelușul și o învăța și cum să îl îngrijească.
Pentru că în prezent cele mai multe femei nasc la spital, moașele din spital care participă la naștere devin moașa copilului.
În multe zone ale țării, multe mămici desemnează o persoană apropiată care să fie moașa copilului, iar aceasta își ia rolul în serios și este alături de familie și de copil pentru mult timp.
Deși rolul moașei diferă în funcție de regiunile țării, există câteva lucruri comune. În primul rând, moașa trebuie să fie o persoană apropiată familiei, să fie necăsătorită și să nu aibă copii.
În ziua în care bebelușul este scos din spital, moașa aduce hainele pentru copil, îl îmbracă și tot ea este cea care duce micuțul până acasă. În acest mod, moașa are grijă atât de mămică, dar și de copil. În anumite regiuni ale țării, moașa este cea care își face prima băiță copilului.
Dupa ce copilul era născut, urma urarea moașei: „Acest băiat/ Ce l-am ridicat/ Să fie sănătos,/ Și norocos,/ Și mintos,/ Și voios/ Și frumos,/ Și învățat,/ Și bogat./ Om de treabă,/ Luat în seamă."
După ce se vărsa apa la rădăcina pomului, urându-se să crească copilul mare și sănătos ca pomul, moașa răsturna albia și, așezându-se pe ea, începea să strige: „S-a răsturnat covata,/ Să trăiască nepoata [mama copilului, n.a.],
După ce copilul era înfășat în scutece noi, moașa îl ducea și îl dădea mamei urându-i: „Să fie voios,/ Sănătos/ și frumos;/ Lucrător,/ Ascultător,/ Și-ndurător;/ Să trăiască/ Și să crească;/ Să fie harnic foc,/ Să aibă mult noroc./ Iar dumneata, cumătră,/ Ca o mamă adevărată/ Să trăiești/ Să poți să-l crești/ Și să-l povățuiești!"
Citeste si: CITEȘTE: Ce se pune pe tava de tăiere a moțului
Apoi copilul era prezentat nașilor așezați la masă, cu următoarea urare, care amintește de închinarea de la început de Plugușor sau de orațiile de nuntă:
„Bună vremea la domnia voastră,/ Cinstiși meseni și gospodari,/ Dar mai cu de-ales/ La dumneavoastră, cumătri mari!/ Bine v-am găsit sănătoși/ Și voioși!/ Iată v-aduc un fiu al dumneavoastră/ De la nănași pocmoc, I De la Dumnezeu noroc!/ Poftim, cumătra mare/ Dăruiește finului dumnitale/ Ce te trage inima,/ Ce-i voi, ce ți-a plăcea!".
Citește și: A fost prins în Marea Britanie, prin Interpol! Criminalul a ieșit din ascunzătoare- stirilekanald.ro
Nașul răspunde apoi: „Mulțămim, moșică dragă!/ Mulțămim că l-ai adus/ Și-naintea mea l-ai pus./ Ian să-l văd cât îi de mare/ De isteț și de frumos/ De voinic și sănătos!/ Poftim, moșică dragă”.
Al doilea moment important la care moașele participă este legat de botezul copilului. În ziua botezului, moașa îl ia pe bebeluș de la părinți și îl duce la biserică. Ea este cea care intră cu el în biserică și îl lasă nașilor. Pentru că în anumite regiuni ale țării mama nu participă la botez, moașa este cea care duce copilul de acasă la biserică, dar și de la biserică până acasă.
Citeste si: DESCOPERĂ: Ce se pune în apa de mir a bebelușului
În biserică, moașa ajută la dezbrăcarea bebelușului, apoi, după botez, ea ajută la îmbrăcarea copilului.
Și la prima băiță de după botez moașa participă alături de nașă, ea fiind cea care varsă apa din cădița în care a fost scăldat copilul. În apa bebelușului trebuie să se regăsească flori, miere, lapte, apă sfințită, pene, bani, grâu și busuioc.