Creierul continua sa reactioneze la auzul unei limbi invatate in copilarie si apoi uitate


Creierul continua sa reactioneze la sunete si tonalitati ale unei limbi invatate in copilarie, dar uitata apoi, potrivit unui studiu canadian care confirma importanta primilor ani de viata in dezvoltarea capacitatilor intelectuale.

 

Studiul a fost efectuat cu ajutorul unor copii chinezi adoptati de familii canadiene francofone. Rezultatele au fost publicate luni in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Potrivit autorilor studiului, printre care se afla si Lara Pierce, psiholog la Universitatea McGill din Montreal, se stia deja ca creierul unui copil expus de foarte mic unei limbi realizeaza reprezentari ale sunetelelor auzite, dar nu se stia daca creierul le si poate memora pe termen lung, daca nu mai era expus acelei limbi.
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, cercetatorii au studiat 48 de fete, cu varsta intre 9 si 17 ani care fusesera expuse, in primii ani ai copilariei, unor niveluri diferite de franceza si chineza.
Copiii au fost impartiti in trei sub-grupe si au fost pusi sa asculte inregistrari cu tonalitati caracteristice limbii chineze, care nu exista in franceza.
Prima sub-grupa a fost alcatuita din fete nascute si crescute in familii francofone si care nu au invatat alta limba.
Din a doua sub-grupa faceau parte copii adoptati inainte de varsta de trei ani de familii in care se vorbea doar franceza, care nu auzisera, nici nu vorbisera vreodata chineza.
A treia sub-grupa continea fete adoptate din China, care fusesera expuse limbii franceze inainte de varsta de trei ani si care au continuat sa vorbeasca chineza.
Analizele RMN (imagistica prin rezonanta magnetica) efectuate in timpul ascultarii sunetelor de pe inregistrari au aratat ca in cazul tuturor fetelor care au fost expuse de foarte tinere limbii chineze, indiferent daca au continuat sau nu sa vorbeasca aceasta limba, exista o regiune din creier activa, care nu se regasea in cazul copiilor care au ascultat doar limba franceza.
"Reprezentarile mentale create in creierul unui copil foarte mic de invatarea unei limbi pot persista si la maturitate, in ciuda pierderii capacitatii de a vorbi acea limba", au concluzionat autorii studiului.
Acest lucru arata ca organizarea creierului este foarte sensibila la stimuli exteriori in primii ani ai vietii care sunt esentiali dezvoltarii mentale.
Aceasta perioada optima de invatare corespunde unei perioade de foarte mare plasticitate a creierului, in timpul careia stimulii din mediul exterior au un mare impact, au explicat savantii.
Pe masura ce se diminueaza plasticitatea, reprezentarile lumii exterioare se formeaza si se stabilizeaza.
Astfel, cortexul vizual trebuie sa primeasca stimuli de la ambii ochi in primele momente de dezvoltare, pentru a putea dobandi o vedere binoculara normala, in mod asemanator procesului prin care pasarile dobandesc capacitatea de a canta ca adulti pe baza sunetele retinute la putin timp dupa nastere, au mai precizat cercetatorii.
In ce priveste domeniul limbajului, primul an de viata pare sa fie perioada optima pentru dezvoltarea categoriilor de sunete ale limbii materne realizata printr-un proces de armonizare cu mediul extern, potrivit oamenilor de stiinta.
Copiii isi incep viata cu capacitatea de a distinge toate partitiile sonore ale tuturor limbilor din lume. Dar faptul ca sunt expusi unei simgure limbi creste progresiv sensibilitatea la sunete si tonalitati specifice, in detrimentul altor limbi.

Studiul a fost efectuat cu ajutorul unor copii chinezi adoptati de familii canadiene francofone. Rezultatele au fost publicate luni in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Potrivit autorilor studiului, printre care se afla si Lara Pierce, psiholog la Universitatea McGill din Montreal, se stia deja ca creierul unui copil expus de foarte mic unei limbi realizeaza reprezentari ale sunetelelor auzite, dar nu se stia daca creierul le si poate memora pe termen lung, daca nu mai era expus acelei limbi.

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, cercetatorii au studiat 48 de fete, cu varsta intre 9 si 17 ani care fusesera expuse, in primii ani ai copilariei, unor niveluri diferite de franceza si chineza.

Copiii au fost impartiti in trei sub-grupe si au fost pusi sa asculte inregistrari cu tonalitati caracteristice limbii chineze, care nu exista in franceza.

Prima sub-grupa a fost alcatuita din fete nascute si crescute in familii francofone si care nu au invatat alta limba.

Din a doua sub-grupa faceau parte copii adoptati inainte de varsta de trei ani de familii in care se vorbea doar franceza, care nu auzisera, nici nu vorbisera vreodata chineza.

A treia sub-grupa continea fete adoptate din China, care fusesera expuse limbii franceze inainte de varsta de trei ani si care au continuat sa vorbeasca chineza.

Analizele RMN (imagistica prin rezonanta magnetica) efectuate in timpul ascultarii sunetelor de pe inregistrari au aratat ca in cazul tuturor fetelor care au fost expuse de foarte tinere limbii chineze, indiferent daca au continuat sau nu sa vorbeasca aceasta limba, exista o regiune din creier activa, care nu se regasea in cazul copiilor care au ascultat doar limba franceza.

"Reprezentarile mentale create in creierul unui copil foarte mic de invatarea unei limbi pot persista si la maturitate, in ciuda pierderii capacitatii de a vorbi acea limba", au concluzionat autorii studiului.

Acest lucru arata ca organizarea creierului este foarte sensibila la stimuli exteriori in primii ani ai vietii care sunt esentiali dezvoltarii mentale.

Aceasta perioada optima de invatare corespunde unei perioade de foarte mare plasticitate a creierului, in timpul careia stimulii din mediul exterior au un mare impact, au explicat savantii.

Pe masura ce se diminueaza plasticitatea, reprezentarile lumii exterioare se formeaza si se stabilizeaza.

Astfel, cortexul vizual trebuie sa primeasca stimuli de la ambii ochi in primele momente de dezvoltare, pentru a putea dobandi o vedere binoculara normala, in mod asemanator procesului prin care pasarile dobandesc capacitatea de a canta ca adulti pe baza sunetele retinute la putin timp dupa nastere, au mai precizat cercetatorii.

In ce priveste domeniul limbajului, primul an de viata pare sa fie perioada optima pentru dezvoltarea categoriilor de sunete ale limbii materne realizata printr-un proces de armonizare cu mediul extern, potrivit oamenilor de stiinta.

Copiii isi incep viata cu capacitatea de a distinge toate partitiile sonore ale tuturor limbilor din lume. Dar faptul ca sunt expusi unei simgure limbi creste progresiv sensibilitatea la sunete si tonalitati specifice, in detrimentul altor limbi.

 


Abonează-te pe

Citește și:

Alex Bodi, primele declarații din spatele gratiilor! De ce s-a întâlnit cu milionarul turc

Bombă în showbiz! Cu cine se iubește, de fapt, Lidia Buble

Horoscop săptămânal Mariana Cojocaru 29 noiembrie - 5 decembrie 2020. Eclipsa parțială de Lună aduce probleme extreme pentru trei zodii

Află de la noi care sunt cele mai curioase zodii și cât de important e pentru ele să știe totul!

COVID-19 Germania! Se anunță relaxarea restricțiilor

Clipul zilei pe KFETELE.RO

DISTRIBUIE
acest articol

Informatiile zilei

Ludovic Orban, înștiințare pentru ÎPS Teodosie: „Sfatul meu sincer..."

Citește mai departe

Te-ar putea interesa si...

Parteneri
Pentru tine
Din Lifestyle
Parteneri