Iată care sunt fructele și legumele lunii februarie și de ce trebuie să le integrezi în alimentația ta.
Luna februarie nu este o lună ofertantă atunci când vine vorba despre fructe și de legume. Deoarece salata și celelalte verdețuri încă mai au de așteptat până să apară pe piață, iată care sunt fructele și legumele lunii februarie.
Aflându-ne în plină iarnă, așadar temperaturile sunt extrem de scăzute, și imunitatea organismului tinde să scadă, așadar, pe lângă suplimente alimentare, trebuie să ne procurăm vitaminele și mineralele din mai multe fructe și legume din import.
Fructele și legumele lunii februarie
În luna februarie, cele mai apreciate fructe rămân citricele. Mandarinele, clementinele, mineolele, pomelo sau lămâi, integrează-le în alimentația ta, fie crude, fie sub formă de suc. Consumă multe ceaiuri cu miere și cu lămâie în sezonul rece.
Citeste si: La ce te ajuta sfecla rosie. Trebuie clar sa o incerci
Dacă te confrunți cu gastrită sau cu alte probleme ale stomacului și nu ai voie să consumi citrice, atunci poți consuma fructe recoltate anterior, precum mere, pere, kiwi sau rodii. În plus, specialiștii recomandă și consumul alunelor, al nucilor, al migdalelor sau al fisticului. Acestea pot fi consumate în stare crudă și nu prăjite.
Există numeroase legume și fructe care pot rezista în timpul sezonului rece, deși au fost recoltate cu luni în urmă.
Printre ele se află prazul, morcovii, ridichile, ceapa, usturoiul, cartoful, sfecla roșie sau păstârnacul.
Aceste legume pot fi consumate sub formă de supă cremă, fierte sau prăjite, după gust. Există o mulțime de rețete pe care le poți pregăti folosind aceste legume, fie că ții post sau le combini cu carne.
„Căutați o legumă de sezon cu multe beneficii pentru sănătate? Sfecla roșie este răspunsul.
Condamnată pe nedrept că ar avea mult zahăr, sfecla roșie are doar 47 de calorii pe suta de grame și este prietena siluetei. Cu indice glicemic scăzut și cu un conținut de glucide de 8,5%, sfecla e hrănitoare și poate fi consumată și de persoanele cu diabet.
Citeste si: CITEȘTE: La ce temperatură se coace dovleacul
Aportul mare de fibre o recomandă și pentru cei cu probleme de constipație. Stimulează tranzitul intestinal și reduce absorbția colesterolului din alimente”, dezvăluie medicul Mihaela Bilic.
Citește și: Este cod roșu de viscol! Rafale de peste 120 km/h și vizibilitate zero în zonele montane- kanald.ro
Mihaela Bilic: Stresul și alimentația afectează sistemul imunitar
Nutriționistul Mihaela Bilic trage un semnal de alarmă cu privire la stresul zilnic și alimentația pe care o adoptăm, mai ales în sezonul rece. Specialistul susține că sistemul imunitar poate fi afectat.
„La nivelul intestinului, la nivelul acestei microbiote despre care vorbim, zahărul are rol negativ. Stresul și alimentația afectează sistemul imunitar. Microbiota a fost definită ca un organ de sine stătător. Microbiota înseamnă miliarde de bacterii cu care noi conviețuim. Două kilograme din greutatea unui om de 60 de kilograme sunt reprezentate din bacteriile acestea benefice care ne populează organismul. Dacă nu ținem cont de aceste bacterii, atunci ne scade imunitatea și rezistența la boli. Acest „organ” imunitar”.
70% din imunitatea noastră trăieşte în intestin. Orgnaismul nostru e populat cu aceste bacterii, dacă noi nu le hrănim nu mai aveam această armată biologică ce ne apără. Noi ne naştem sterili la nivelul intestinului. Copilul trebuie să intre în contact cu cât mai multe alimente diferite. Trebuie să aibă contact cu 15 alimente, zilnic. Avem o alimentaţie plină şi sănătoasă, dar câteodată,mai ales după un tratament cu antibiotice, avem nevoie de aceste suplimente ca să întregim culturile bacteriene care au fost distruse. Suplimentele cu acele probiotice sunt cele mai benefice metode de a ne dezvolta şi a ne întări imunitatea pentru că nu au niciun efect secundar. Noi le dăm în ideea în care o parte din acele bacterii se vor coloniza, vor rămâne în intestin pentru că inclusiv cu vârsta diversitatea acestor bacterii benefice scade din cauza vârstei, din cauza stresului. Stresul, pe lângă zahăr şi o alimentaţie excesiv de bogată în proteine şi săracă în carbohidraţi pentru că mor de foame dacă nu le hrănim. Nu realizăm că carbohidraţii ne hrănesc aceste bacterii, avem stresul, antibioticele. Tot ce aducem în intestin ne dezechilibrează această microbiotă. Produsele care fermentează sunt foarte beniefice. Avem borşul, drojdia, care la fel sunt foarte bune”, a declarat Mijaela Bilic, la „Vorbeşte lumea”.
