Floriile reprezintă cea mai importantă sărbătoarea care vestește apropierea Paștelui, simbolizând totodată intrarea Domnului în Ierusalim. Descoperă care sunt superstițiile legate de această mare sărbătoarea a primăverii.
Duminica Floriilor reprezintă una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc. Aceasta deschide săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paști, cunoscută și sub numele de „Săptămâna Mare", după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile.
Ce reprezintă sărbătoarea floriilor
„Sărbătoarea Floriilor este cea a intrării Domnului în Ierusalim, împlinind profeţia venirii în lume a Celui aşteptat ca chip/icoană a(l) blândeţii părinteşti dumnezeieşti. Intră călare nu precum un biruitor omenesc, pe cal de luptă, impunător prin forţă, ci ca om smerit venind în mijlocul celor prea iubiţi ai lui, pe mânzul asinei. Nu vor striga pietrele, ci vocile bucuroase ale copiilor, întâmpinându-L cu ramuri pe drumul ce avea să Îl poarte spre Pătimire.
Încă din cele mai vechi timpuri, tradiția aducerii la biserica în ziua de Florii a unor crenguțe tinere de salcie, măslin, curmal sau palmier a primit o simbolistică aparte, menținută până în prezent.
Sărbătoarea Floriilor este plină de tradiții și obiceiuri, fiind totodată încărcată de simboluri. Toatea acestea diferă de la o regiune la alta, însă sunt câteva pe care le respectă toți credincioșii.
„Personal nu Îl pot percepe pe Domnul aşteptând la cotitura destinului nostru ca să ne sancţioneze că nu am făcut cutare gest mecanic de slujire. Nu e în Duhul Lui. Nu avem deci obligativităţi fără de care ne paşte destinul rău. Domnul e bun. E minunat să aprindem o lumânare pentru cel adormit, dar nu din frică de pedeapsă în duminica de Florii, ci oricând putem.
Sărbătoarea Floriilor are o însemnătate deosebită, având în vedere că marchează începutul celei mai importante săptămâni din postul Paștelui, Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Paștele este o sărbătoare a primăverii în care întreagă natură reînvie și își urmează ciclul obișnuit. Sărbătoarea Floriilor este inspirată din acest punct de vedere de vechea sărbătoare a românilor, Floralia sau Florifertum, sărbătoarea închinată zeiței Flora, zeiță vegetației, fiind o sărbătoarea a fertilității.
Citeste si: Cele 12 rugăciuni înainte de SPOVEDANIE. "Părinte, vreau să-mi faceţi o spovedanie generală"
Citește și: De ce slăbitul devine tot mai dificil după 35 de ani- stirilekanald.ro
Tradiții și obiceiuri de Florii
Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim și cea a zeiţei romane Flora s-au suprapus, de aici venind și denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban.
În ziua de Florii, românii merg la biserică pentru a participa la slujba care amintește de intrarea Domnului în Ierusalim. Cu ei aduc crenguțe de salcie pe care le sfințesc ulterior preoții. Acestea se pun de regulă la icoane sau la uși. În momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, oamenii l-au întâmpinat cu crengi tinere care simbolizează, în același timp, și renașterea naturii.
În sâmbătă dinaintea Floriilor, cunoscută și sub denumirea de „Sâmbătă lui Lazăr”, fetele trebuie să planteze flori. Înainte de a se culca seara trebuie să își pună oglinda și cămașa pe care o vor purta în ziua de Paște sub un copac, fiindcă se spune în popor că vor avea norc în dragoste. Bărbații nu au voie să muncească în sâmbătă dinaintea Floriilor.
De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
