Cand pică Paștele în 2020. Data a fost stabilită!

Cand pică Paștele în 2020. Data a fost stabilită

Pastele ortodox în 2020 va fi sărbătorit pe data de 19 aprilie, iar Pastele catolic 2020 se sarbatoreste in 12 aprilie. Pastele este o sarbatoare a carei data este variabila si in jurul careia sunt fixate alte sarbatori, precum Rusaliile. Regula dupa care se calculeaza ziua epostul-pasteluixacta a fost stabilita la Sinodul Ecumenic de la Niceea, in 325 e.n. Astfel, Pastele Ortodox este sarbatorit, in fiecare an, in duminica imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara.

Daca aceasta duminica se suprapune Pastelor iudeilor (14 Nisan – a saptea luna a anului ecleziastic si prima luna a anului civil in calendarul ebraic), sarbatoarea va fi mutata in duminica urmatoare. Cand pica Pastele Ortodox in anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025:

• 2020 – 19 aprilie
• 2021 – 2 mai
• 2022 – 24 aprilie
• 2023 – 16 aprilie
• 2024 – 5 mai
• 2025 – 20 aprilie
• 2026 – 12 aprilie
• 2027 – 2 mai
• 2028 – 16 aprilie
• 2029 – 8 aprilie
• 2030 – 28 aprilie

Cand cade Pastele Catolic intre anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

• 2020 – 12 aprilie
• 2021 – 4 aprilie
• 2022 – 17 aprilie
• 2023 – 9 aprilie
• 2024 – 31 martie
• 2025 – 20 aprilie
• 2026 – 12 aprilie
• 2027 – 2 mai
• 2028 – 16 aprilie
• 2029 – 8 aprilie
• 2030 – 28 aprilie

Sarbatoarea Pastelui este momentul

in care praznuim “omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vieti vesnice si saltand il laudam pe Mantuitorul, pe cel unul binecuvantat si preamarit, Dumnezeul parintilor nostri”. Ca acest lucru sa se intample cu adevarat si in noi este nevoie ca sa zicem “fratilor si celor ce ne urasc pe noi si sa iertam toate pentru Inviere si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”

POSTUL PASTELUI, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, in popor, este numit, in general, Postul Mare si aduce aminte de postul de 40 de zile tinut de Mantuitor inainte de inceperea activitatii sale mesianice.

In general, preotii si scriitorii bisericesti privesc acest post ca pe o institutie de origine apostolica.

In primele trei secole, durata si felul postirii nu erau insa uniforme peste tot. Astfel, dupa mai multe marturii, unii posteau numai o zi, in Vinerea Patimilor, altii doua zile, adica in vinerea si sambata de dinainte de Pasti, altii trei, o saptamana sau chiar pana la sase saptamani. La Ierusalim, in secolul IV, se postea opt saptamani inainte de Pasti, pe cand in Apus, in aceeasi vreme, postul dura doar 40 de zile.

Citeste si: Sărbătoare Mare: Sfânta Maria. Ce este interzis să faci de Adormirea Maicii Domnului. E PĂCAT MARE!

Citește și: Mesajul postat de Veronica după ce Ahmed a dat follow altor femei: „Nu am nevoie de un bărbat”. Concurenta de la „Casa iubirii” este total dezamăgită- kanald.ro

Citește și: VIDEO El este bărbatul găsit carbonizat într-o mașină din Oradea. Polițiștii iau în calcul varianta sinuciderii- stirilekanald.ro

Citeste si: Sărbătoare mare astăzi! Ce să nu faci sub nicio formă! Este păcat!

Citeste si: Sărbătoare MARE: Sfântul Ilie. Ce să NU faci niciodată! E PĂCAT mare!

De la sfarsitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica Floriilor si avea o durata variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii si era foarte aspru. Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi, cu toate ca deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei si modului postirii au persistat dupa acel moment.