Ştiu, nu prea-ţi vine să te gândeşti la sexualitatea copilului tău. Cam orice altceva ar suna mai bine acum decât să te uiţi în ochii fetiţei tale sau ai băieţelului tău, şi să-ţi imaginezi că într-o zi vor face sex.
Cristina, 50 de ani, despre fiica ei Gabriela, femeie transgender
„Se juca de mică doar cu păpuşile surorii ei mai mari. Se îmbrăca cu fustele ei. Se ruja şi se machia. Îmi cerea numai păpuşi, numai cărţi de colorat pentru fete. Atunci, nu înţelegeam nimic, nu-i spuneam nimic. Am luat-o ca pe-o joacă.
Nu prea mi-am dat seama despre ce e vorba, dădeam vina pe faptul că a fost crescută doar de mine. Întrebări mi-am pus când era mai mare, aproape de terminarea şcolii generale. Nu se îmbrăca în haine de fată. Dar era mai feminină, mai tot timpul se machia. Şi atunci nu mai ştiam ce să zic. Se machia în fiecare zi şi îşi făcea mereu poze. Încă de mică o strigau «fetiţa» la liceu. Încă se mai întâmplă, dar acum e mai puternică. Am mai intervenit la generală, apoi nu mă mai lăsa Gabriela. Într-o zi, cu lacrimi în ochi, mi-a spus că vrea să fie fată. Era în clasa a noua.
Am crezut că internetul e de vină. Am vrut s-o duc la doctor. Plângea mereu, mergea la sora ei mai mare, ea o consola. Apoi i-am zis că e nebună. Relaţia noastră parcă se răcise şi mereu spunea că nu are pe nimeni care să o susţină. După un scurt timp, am mers cu ea la psihatru pentru copii. Doctoriţa mi-a povestit despre ceea ce se întamplă, abia atunci am înţeles.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
