Orice gospodina priceputa stie ca nu se compara nici cel mai bun unt cu untura obtinuta din osanza topita la vremea ei si pusa la pastrare in borcane curate, la rece.

 

Ai trebuinta de o jumatate de kilogram de faina de grau din cea buna, cernuta proaspat ca sa fie afanata, si de un borcan de 400 g cu untura din osanza. Îti mai trebuie 100 g zahar pudra si un plic de vanilie, un ou si drojdie de bere cat o nuca, un sfert de litru de lapte, dulceata sau gem pentru umplutura, sare.

Osanza, daca-i proaspata, se va da de doua ori prin masina de tocat. Daca e topita, poate fi folosita ca atare. Se amesteca 300 g osanza cu 100 g faina si se lasa deoparte (nu se va da la rece). Restul de osanza si de faina se amesteca bine cu laptele, drojdia, oul si sarea facandu-se un aluat mai moale, care se lasa la dospit. Cand aluatul a crescut, se niveleaza cu sucitorulo foaie peste care se intinde din amestecul de faina si osanza pus deoparte, mai nainte. Se impatureste foaia in patru si se da la rece un sfert de ceas, dupa care se scoate si se repeta operatia. Se va face asta de 4-5 ori.

Cand s-a incorporat in aluat intreaga cantitate de osanza, se mai lasa un sfert de ceas, apoi se intinde o foaie mai subtire, din care se taie patrate cu latura de 6-7 cm.

Se pune dulceata sau gem intr-unul dintre colturile patratului de aluat si se ruleaza catre coltul opus, formandu-se astfel cornuletele care se vor pune in tava tapetata cu hartie de copt. Se dau cornuletele la cuptor la foc potrivit, pana se rumenesc. Cand se scot, se presara cu zahar pudra aromat cu vanilie.

Sursa