Creierul este irigat de patru vase majore de sange, iar atunci cand pe unul dintre ele apare o dilatare, o umflatura, aceasta este numita anevrism cerebral.
Cand unul dintre aceste vase se rupe, creierul este inundat de sange, iar in functie de gravitatea hemoragiei, pot sa apara probleme temporare la nivel cerebral, altele care sa persiste o perioada mai lunga de timp sau chiar moartea.
Care sunt cauzele anevrismului?
Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale peretilor arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de tesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformatii arterio-venoase).
Frecventa lor este mai mare la persoanele varstnice (tipic, varsta medie de prezentare este cuprinsa in intervalul 40-60).
Din pacate, anevrismul este destul de comun, de cele mai multe ori asimptomatic si descoperit accidental la autopsie. In cazul in care sangerarea este mica, anevrismul se poate repara prin neurochirurgie prin care sa se “lipeasca” vasul asa cum era inainte.
Anevrismele de multe ori raman mici si nu se rup asa ca nu pun in pericol viata.
In cazul in care apar simptome, acestea pot sa fie reprezentate de dureri de cap, amorteala sau slabiciune intr-o anumita zona a fetei, pupile dilatate sau probleme de vedere.
Migrenele asociate cu anevrisme sunt severe, din cauza ca sangele iriga creierul. Cateodata, acestea pot sa fie insotite de stare de greata si chiar voma sau durere de gat, senzatia ca acesta este intepenit.
In cazurile mai grave apar si lesinul, momente de pierdere ale cunostintei, crize care seamana cu cele de epilepsie.
Atunci cand exista posibilitatea sa ai anevrism, trebuie sa faci teste precum RMN, o tomografie si angiografie cerebrala.
In functie de factorii de risc pe care ii prezinta persoana cu pricina, precum varsta inaintata, boli cardiovasculare, inima instabila, medicul va decide daca este sigur sau nu sa realizeze o operatie chirurgicala.
Citeste continuarea pe: www.doctorulzilei.ro