Anevrismul cerebral: durerile puternice de cap anunta umflarea si ruperea unui vas de sange din creier


Creierul este irigat de patru vase majore de sange, iar atunci cand pe unul dintre ele apare o dilatare, o umflatura, aceasta este numita anevrism cerebral.

Cand unul dintre aceste vase se rupe, creierul este inundat de sange, iar in functie de gravitatea hemoragiei, pot sa apara probleme temporare la nivel cerebral, altele care sa persiste o perioada mai lunga de timp sau chiar moartea.

Care sunt cauzele anevrismului?

Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale peretilor arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de tesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformatii arterio-venoase). Alte cauze includ traumatisme la nivelul capului, hipertensiune arteriala, infectii, tumori, atreoscleroza, fumat, consum de droguri.

Frecventa lor este mai mare la persoanele varstnice (tipic, varsta medie de prezentare este cuprinsa in intervalul 40-60).

Din pacate, anevrismul este destul de comun, de cele mai multe ori asimptomatic si descoperit accidental la autopsie. In cazul in care sangerarea este mica, anevrismul se poate repara prin neurochirurgie prin care sa se “lipeasca” vasul asa cum era inainte.

Anevrismele de multe ori raman mici si nu se rup asa ca nu pun in pericol viata.

In cazul in care apar simptome, acestea pot sa fie reprezentate de dureri de cap, amorteala sau slabiciune intr-o anumita zona a fetei, pupile dilatate sau probleme de vedere.

Migrenele asociate cu anevrisme sunt severe, din cauza ca sangele iriga creierul. Cateodata, acestea pot sa fie insotite de stare de greata si chiar voma sau durere de gat, senzatia ca acesta este intepenit.

In cazurile mai grave apar si lesinul, momente de pierdere ale cunostintei, crize care seamana cu cele de epilepsie.

Atunci cand exista posibilitatea sa ai anevrism, trebuie sa faci teste precum RMN, o tomografie si angiografie cerebrala.

In functie de factorii de risc pe care ii prezinta persoana cu pricina, precum varsta inaintata, boli cardiovasculare, inima instabila, medicul va decide daca este sigur sau nu sa realizeze o operatie chirurgicala. Doua tipuri de asemenea interventii sunt cele mai frecvent intalnite: microembolizarea sau clamparea chirurgicala.
Citeste continuarea pe: www.doctorulzilei.ro


Citește și:

Guvernul introduce noi restricții? Executivul poate opri traficul pe timpul nopții!

A murit! Gabriela Cristea este devastată! ”A făcut pancreatită...”

Moșii de Toamnă 2020: cea mai puternică rugăciune pe care trebuie să o rostești de Sâmbăta Morților

Moșii de Toamnă 2020. Ce tradiții trebuie să respecți în Sâmbăta Morților?

Horoscop zilnic sâmbătă, 31 octombrie 2020. Află ce zodie are probleme cu stima de sine!

Clipul zilei pe KFETELE.RO

DISTRIBUIE
acest articol

Informatiile zilei

ANM a făcut anunțul neașteptat: Cod galben de ninsori și viscol.

Citește mai departe

Te-ar putea interesa si...

Parteneri
Pentru tine
Din Lifestyle
Parteneri