Anevrismul cerebral: durerile puternice de cap anunta umflarea si ruperea unui vas de sange din creier

Anevrismul cerebral: durerile puternice de cap anunta umflarea si ruperea unui vas de sange din creier
Anevrismul cerebral: durerile puternice de cap anunta umflarea si ruperea unui vas de sange din creier

Creierul este irigat de patru vase majore de sange, iar atunci cand pe unul dintre ele apare o dilatare, o umflatura, aceasta este numita anevrism cerebral.

Cand unul dintre aceste vase se rupe, creierul este inundat de sange, iar in functie de gravitatea hemoragiei, pot sa apara probleme temporare la nivel cerebral, altele care sa persiste o perioada mai lunga de timp sau chiar moartea.

Care sunt cauzele anevrismului?

Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale peretilor arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de tesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformatii arterio-venoase).

Alte cauze includ traumatisme la nivelul capului, hipertensiune arteriala, infectii, tumori, atreoscleroza, fumat, consum de droguri.

Frecventa lor este mai mare la persoanele varstnice (tipic, varsta medie de prezentare este cuprinsa in intervalul 40-60).

Din pacate, anevrismul este destul de comun, de cele mai multe ori asimptomatic si descoperit accidental la autopsie. In cazul in care sangerarea este mica, anevrismul se poate repara prin neurochirurgie prin care sa se “lipeasca” vasul asa cum era inainte.



Anevrismele de multe ori raman mici si nu se rup asa ca nu pun in pericol viata.

In cazul in care apar simptome, acestea pot sa fie reprezentate de dureri de cap, amorteala sau slabiciune intr-o anumita zona a fetei, pupile dilatate sau probleme de vedere.

Migrenele asociate cu anevrisme sunt severe, din cauza ca sangele iriga creierul. Cateodata, acestea pot sa fie insotite de stare de greata si chiar voma sau durere de gat, senzatia ca acesta este intepenit.

In cazurile mai grave apar si lesinul, momente de pierdere ale cunostintei, crize care seamana cu cele de epilepsie.

Atunci cand exista posibilitatea sa ai anevrism, trebuie sa faci teste precum RMN, o tomografie si angiografie cerebrala.

In functie de factorii de risc pe care ii prezinta persoana cu pricina, precum varsta inaintata, boli cardiovasculare, inima instabila, medicul va decide daca este sigur sau nu sa realizeze o operatie chirurgicala.

Doua tipuri de asemenea interventii sunt cele mai frecvent intalnite: microembolizarea sau clamparea chirurgicala.
Citeste continuarea pe: www.doctorulzilei.ro



Citește și:

Tapioca: ce este și cum poate fi utilizată în bucătărie

(P) Probleme digestive frecvente la copii și soluții zilnice

Relațiile intime după menopauză. Subiectul despre care îți e rușine să vorbești

„Am început să plâng!” Florin Prunea, mărturisire emoționantă despre întâlnirea cu Dan Petrescu

Un bărbat de 56 de ani a murit din cauza caniculei

UPDATE Subiectele și baremul de corectare la Limba și literatura română, de la Bacalaureat 2026, au fost publicate

Lucia, deranjată de faptul că Iosif a ales să danseze cu Valentina: „E vorba de încredere, Iosif”

De ce slăbitul devine tot mai dificil după 35 de ani


Video
Clipul zilei pe kfetele.ro