Fitoterapia (phyton = planta + therapea = tratament) este o stiinta straveche, care foloseste plantele medicinale, numite si oficinale, in scopul vindecarii.
Odata cu descoperirile stiintifice ale secolului XX, fitoterapia a iesit din empirism, punandu-se bazele terapeuticii cu plante pe baze stiintifice. Nu mica le-a fost insa mirarea cercetatorilor, cand pe baza analizelor chimice şi a testelor clinice, au confirmat in proportie de peste 80%, proprietatile farmacodinamice ale plantelor, intocmai cum erau prescrise de catre medicina populara.
Punctul esential in ceea ce priveste substantele active din plante il reprezinta materia prima care trebuie sa provina din culturi controlate ,sa poata asigura calitatea de la seminte pana la planta matura si sa se poata face selectia plantelor cu cea mai mare concentratie de substanta activa ,precum sa si asigurare aceeasi cantitate de substanta activa indiferent ce sarja de produs vegetal este utilizata la extractia principiului activ.
Produsele fitofarmaceutice trebuie sa aiba aceeasi eficacitate, siguranta si calitate ca si cele de sinteza
Standardizarea lor necesita un proces permanent de control si eforturi de mentinere a calitatii constant. Aceasta etapa intruneste in final peste 7 etape de control de la planta la produsul finit.
Astazi se asista la o adevarata lupta intre medicina alopata si fitoterapie (terapia cu plante).
Medicina alopata (sau cel putin o mare parte a reprezentantior ei) sfideaza atat terapiile naturale, cat si pe practicantii lor, fie ca acestia sunt medici sau au alta specialitate, dar care practica fitoterapia cu un succes real,netinand cont de faptul ca fitoterapia este parte integranta a medicinei alopate. Stricnina,cafeina,atropine sau glicozidele digitalice ,toate sunt izolate din diferite parti de planta .
Citeste continuarea pe: www.doctorulzilei.ro
