10 lucruri esențiale despre scarlatina la copii


10 lucruri esențiale despre scarlatina la copii

Copilăria este perioada în care organismul se dezvoltă, iar sistemul imunitar nu este încă suficient de puternic. De aceea, copiii sunt mai sensibili și se îmbolnăvesc mai ușor. Intrarea în colectivitate și contactul cu alți micuți îi expune la afecțiuni care se transmit ușor prin virusuri, bacterii și paraziți.

Iată 10 lucruri foarte importante, pe care trebuie să știi despre scarlatina la copii:

1.Ce este scarlatina

Scarlatina este o boală contagioasă frecventă, produsă de infecția cu streptococul hemolitic grup A (bacterie localizată în nas și în gât). Scarlatina apare însă numai dacă bacteria produce toxina eritrogenă. Prin urmare, există și mulți purtători sănătoși ai acestei bacterii. Afecțiunea apare cel mai des la copiii cu vârsta între 3 și 9 ani, dar poate apărea și la bebeluși, după încetarea alăptării, deoarece aceștia nu mai primesc anticorpi din laptele matern.

2. Care sunt simptomele bolii

Scarlatina debutează brusc și include simptome intense, extrem de neplăcute:

Febră 

Frisoane 

Vărsături

Dureri la înghțit, gât roșu și umflat, 

Ganglionii de la baza gâtului sunt inflamați și dureroși, amigdalele sunt roșii și umflate, e posibil să fie acoperite de pungi cu puroi

Stare generală de rău

La bebeluși pot să apară agitație, convulsii

Erupție cutanată (pe piele) este aspră, asemănătoare unei arsuri care se albește când este apăsată – mai întâi apare pe față și pe gât, apoi se răspândește spre spate, abdomen și membre

Pliurile cutanate (din zona axilei, genunchilor, abdomenului) sunt de un roșu mai intens față de erupție

Uneori apare pruritul (mâncărimi)

Limba prezintă roșeață

Dureri de cap.

3. Cauzele și transmiterea scarlatinei

Scarlatina este o boală care se declanșează atunci când streptococul hemolitic de grup A eliberează în organism toxina eritrogene. Boala se transmite prin aer, prin contactul cu particule de salivă, care se pot răspândi prin vorbire, râs, apropiere excesivă, strănut, tuse. De asemenea, scarlatina se poate transmite și indirect, prin atingerea unor obiecte contaminate: jucării, rechizite, bănci etc. Așadar, colectivitățile (grădinița, școala) sunt un mediu propice de transmitere a infecției.

4. Complicații ale scarlatinei

În lipsa tratamentului, pot apărea complicații. Acestea includ răspândirea infecției din gât spre urechi, sinusuri, amigdale (la nivelul lor poate apărea abcesul periamigdalian, care este o infecție gravă). 

La interval de 15-21 de zile de la apariția scarlatinei pot să apară și unele complicații, care pot duce la probleme medicale grave dacă nu sunt tratate corect: reumatism articular, cardită (inflamația inimii), coree (mișcări involuntare), glomerulonefrită (inflamație la nivelul rinichilor).

5. Diagnosticul bolii

Diagnosticul de scarlatina este pus în urma examinării erupțiilor cutanate și după efectuarea unui exsudat faringian, care poate identifica streptococul hemolitic de grup A. De asemenea, analizele de sânge pot dovedi existența scarlatinei, dacă rezultatele arată VSH, neutrofile și eozinofile crescute.

Analiza ASLO a anticorpilor împotriva streptococilor se efectuează la 2 săptămâni de la apariția bolii și are o valoare crescută. Însă menținerea acestei valori ridicate chiar și după 4-5 săptămâni poate indica apariția unor complicații. 

6. Tratamentul scarlatinei

Ca tratament, medicul va recomanda penicilină timp de 7-10 zile sau alte antibiotice, în cazul existenței unei alergii. De asemenea, se poate administra paracetamol pentru scăderea febrei, ibuprofen pentru reducerea inflamației și vitamina C pentru întărirea sistemului imunitar. 

Pacientul trebuie monitorizat timp de 4 săptămâni după vindecare și, dacă este nevoie, se pot administra injecții cu moldamin.

7. Regimul alimentar pentru bolnavul de scarlatină

Pe întreaga perioadă a bolii, medicul va impune și un regim alimentar, care va fi hidro-lacto-zaharat. Astfel, regimul va include: ceaiuri îndulcite cu glucoză sau zahăr, sucuri de fructe și legume, băuturi cu vitamine, compot, supă de zarzavat, lapte, iaurt, brânză. 

8. Remedii pe care le poți încerca acasă

Pe lângă tratamentul recomandat de medic, există și câteva remedii pe care le poți încerca acasă, pentru a ușura puțin suferința copilului:

Mixturile mentolate și tabletele antihistaminice pot fi de ajutor pentru ameliorarea mâncărimii

Gargară cu apă sărată 

Comprimate cu albastru de metil pentru durerea de gât

Acadele sau sirop cu vitamina C

Folosirea unui umidificator.

9. Cât durează scarlatina și cum eviți răspândirea bolii

Erupțiile cutanate durează 7-10 zile, însă copilul este considerat vindecat abia după 21 de zile, timp în care trebuie să fie monitorizat de pediatru. După vindecare, va avea nevoie de controale periodice timp de o lună. Pentru a evita răspândirea ei, copilul trebuie izolat în casă timp de 21 de la debutul bolii. 

Uneori, medicul poate recomanda tratament cu antibiotice și membrilor familiei, în scop preventiv. Igiena este importantă pentru a nu răspândi boala în interiorul locuinței. Așadar, trebuie să dezinfectezi corespunzător, cu cloramină, toate obiectele cu care copilul bolnav intră în contact, inclusiv patul și camera.

10. Cum poți preveni apariția scarlatinei

Pentru a preveni scarlatina, trebuie să respecți anumite reguli clare:

Atunci când strănută, copilul trebuie să-și acopere gura și nasul.

Fiecare copil trebuie să folosească tacâmuri și sticle de băut proprii, fără să le împartă cu alte persoane.

Copil trebuie să se spele cât mai des pe mâini

Dacă a intrat în contact cu un bolnav de scarlatină, copilul trebuie monitorizat la medic timp de 10 zile.

În concluzie, scarlatina este o boală frecventă la copii, care poate duce la complicații destul de grave și, de aceea, trebuie tratată corespunzător.


Clipul zilei pe KFETELE.RO:
DISTRIBUIE
acest articol


Informatiile zilei

ANM a modificat prognoza! Cum va fi vremea de Crăciun și Revelion

Citește mai departe

Te-ar putea interesa si...


Parteneri

Pentru tine

Din Lifestyle

Parteneri