Diagnosticul de meningita, desi grav, nu inseamna in mod automat condamnarea la moarte.
Prin definitie, meningita inseamna inflamarea meningelui, adica a membranei care acopera creierul si coloana vertebrala. Daca meningele este inflamat la creier ajunge mai putin sange si prin urmare mai putin oxigen.
Boala poate fi declansata de virusi, bacterii sau fungi si apare cu o mai mare frecventa in lunile de vara si la inceputul toamnei. Transmiterea se face aerogen, prin picaturi sau prin contact direct.
Meningita virala nu determina cazuri severe asa cum se intampla in cazul meningitei bacteriene. Cel mai adesea, in cazul meningitei virale, pacientul are dureri de cap de intensitate moderata, greturi, dureri abdominale, varsaturi, diaree. In cazul meningitei bacteriene insa simtomele sunt mult mai dure. “Pacientul are febra mare (40 de grade) fotofobie, nu poate pune barbia in piept, tulburari de echilibru, dureri de cap crancene. In acest caz, se recomanda internarea de urgenta intr-un spital de boli infectioase”, a explicat dr. Corneliu Popescu, medic primar, seful Sectiei de Boli infectioase de la Spitalul „Victor Babes” din Bucuresti.
El a adaugat ca, la debut, meningita bacteriana poate avea simptome comune cu alte boli: varsaturi, greturi, diaree, febra. „Daca nu are o evolutie fulgeratoare meningita bacteriana se poate trata in spital cu antibiotice. Daca insa evolutia este rapida starea de sanatate a pacientului se poate deteriora extrem de repede ajungandu-se la deces. Nicaieri in lume nu poate fi salvat un astfel de pacient”.
