Sfantul Andrei, ocrotitorul romanilor, este praznuit pe 30 noiembrie. Potrivit traditiei populare romanesti, in noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada pentru iarna care incepe fiecarui lup… Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.
Sfantul Andrei. Noaptea vrajilor si a farmecelor
Sfantul Andrei. Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita.
Sfantul Andrei. Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.
Traditii si superstitii de Sf. Andrei. Ce trebuie fetele sa faca pentru a-si visa ursitul
Sfantul Andrei. Inainte de Sfantul Andrei, toate obiectele taioase trebuie legate cu sfoara si puse bine
Sfantul Andrei. In ajunul sarbatorii de Sf. Andrei este momentul propice in care gazdoaiele pot proteja gospodaria si animalele in fata fiarelor de padure.
Pentru a reusi acest lucru traditia spune ca toate obiectele taioase trebuie legate cu sfoara si puse bine, sa nu poata fi gasite in ziua sarbatorii. Toate muncile bucatariei incepind de la taiatul painii si pana la gatitul mancaurilor trebuie terminate inainte de miezul noptii. Pieptenele vine de asemenea ca obiect interzis de Sf. Andrei, asa ca toate coafurile vor fi facute in ajun.Sfantul Andrei. Timpul este limitat, iar femeile trebuie sa fie pieptanate pentru a doua zi inainte de miezul noptii.
Dintii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele salbaticiunilor si de aceea trebuie pus sub sfoara, bine legat langa celelalte obiecte casnice taioase. Toate aceste obiceiuri functioneaza cu folos in satele din Maramures iar oamenii spun ca au fost si verificate de-a lungul sutelor de ani.
