Filipii sunt zeitati protectoare ale lupilor in legatura cu care nu s-au pastrat foarte multe credinte.
Potrivit calendarului popular romanesc, perioada cuprinsa intre 25 ianuarie si 2 februarie (in unele parti ale tarii 29 ianuarie–2 februarie) este cunoscuta sub numele "Filipii de iarna”.
Filipii de iarna marcheaza in Calendarul popular, sfarsitul unei lungi perioade de imperechere a lupilor, inceputa cu aproximativ 80 de zile in urma, la Filipii de Toamna.
Filipii de iarna sunt tinuti mai cu seama in casele de ciobani si in gospodariile in care sunt animale.
Acestia sunt respectati pentru protejarea vitelor si a oilor de atacul lupilor.
Totusi, sarbatoarea este bine sa fie tinuta oricum, pentru ca lupii provoaca pagube mari. Din acest punct de vedere lupul este mai temut decat ursul, pentru ca omoara intotdeauna mai mult decat mananca. In aceste zile nu se coase, nu se spala pe cap si nu se da cu imprumut, pentru ca altfel lupii vor manca vitele.
Se spune ca in prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca sa se lege si gura lupilor. La hornul casei se atarna o secure sau o unealta de-a casei, existand credinta ca astfel vor fi uitate vitele si oile de catre dihanii.
De asemenea, se crede ca gospodarul care nu va praznui Filipii va ramane fara pasarile din curte, pe care i le vor manca hultanii.
Batrinii spun ca in aceste zile nu-i bine sa dai nimic din casa ca altfel vei da tot anul.
Sarbatoarea e respectata si de cei care se indeletnicesc cu munca lemnului, crezand ca astfel vor avea mai mult de lucru. Singura munca ingaduita si chiar recomandata este spalatul rufelor cu apa clocotita, caci numai astfel se poate opari, prin empatie, gura lupului.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Potrivit calendarului popular romanesc, perioada cuprinsa intre 25 ianuarie si 2 februarie (in unele parti ale tarii 29 ianuarie–2 februarie) este cunoscuta sub numele "Filipii de iarna”.
Filipii de iarna marcheaza in Calendarul popular, sfarsitul unei lungi perioade de imperechere a lupilor, inceputa cu aproximativ 80 de zile in urma, la Filipii de Toamna.
Filipii de iarna sunt tinuti mai cu seama in casele de ciobani si in gospodariile in care sunt animale.
Acestia sunt respectati pentru protejarea vitelor si a oilor de atacul lupilor.
Totusi, sarbatoarea este bine sa fie tinuta oricum, pentru ca lupii provoaca pagube mari. Din acest punct de vedere lupul este mai temut decat ursul, pentru ca omoara intotdeauna mai mult decat mananca.
In aceste zile nu se coase, nu se spala pe cap si nu se da cu imprumut, pentru ca altfel lupii vor manca vitele.
Se spune ca in prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca sa se lege si gura lupilor. La hornul casei se atarna o secure sau o unealta de-a casei, existand credinta ca astfel vor fi uitate vitele si oile de catre dihanii.
De asemenea, se crede ca gospodarul care nu va praznui Filipii va ramane fara pasarile din curte, pe care i le vor manca hultanii. Batrinii spun ca in aceste zile nu-i bine sa dai nimic din casa ca altfel vei da tot anul.
Sarbatoarea e respectata si de cei care se indeletnicesc cu munca lemnului, crezand ca astfel vor avea mai mult de lucru. Singura munca ingaduita si chiar recomandata este spalatul rufelor cu apa clocotita, caci numai astfel se poate opari, prin empatie, gura lupului.
