În prima vineri de după Paşti, în fiecare an, Biserica Ortodoxă prăznuieşte sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.
Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, care are rolul de a arăta importanţa Născătoarei de Dumnezeu Fecioară în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aduce aminte de mai multe minuni care au fost săvârşite la un izvor din apropierea Constaninopolului.
Odată cu prăznuirea acestei sărbători se sfinţesc apele. Ortodocşii vin în această zi la biserică pentru a participa la slujba de sfinţire a apei, care poartă şi numele de Aghiasmă Mică.
Aghiasmă Mică. În popor, agheasma mai este cunoscută şi că aiasmă, cuvânt care provine de la iazmă. În Dicţionarul Explicativ (DEX), acest cuvânt cu sensul de „arătare urâtă şi rea, nălucă, vedenie” este indicat la fel că şi în Dicţionarul Limbii Române (DLR) cu etimologie necunoscută.
După ce preotul sfinţeşte apă, acesta îi stropeşte pe credincioşi în timp ce se cânta troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. Astfel, în popor s-a reţinut că scopul agheasmei este de a alunga duhurile rele.
În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
Sursa: calendarulortodox.ro
