Sarbatoare cu cruce rosie in calendar. Ce sa faci pe 14 septembrie ca sa fii ferit de boli tot anul

Ziua Crucii este denumirea populara a sarbatorii ortodoxe “Inaltarea Sfintei Cruci”. In aceasta zi se considera ca pamantul, deschis pentru plante, reptile si insecte la Alexii (17 martie), se inchide, cele doua sarbatori marcand, in Calendarul Popular, doua anotimpuri: vara si iarna. Ziua Crucii este data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei.

Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii. La 14 septembrie se celebreaza descoperirea, pe Muntele Golgota, de catre imparateasa Elena, a crucii pe care a fost rastignit Iisus si infatisarea ei crestinilor, in Biserica Invierii din Ierusalim, in anul 355 d.H. Afland Constantin imparatul despre crucea pe care primise Mantuitorul patimile si moartea, a trimis pe mama sa Elena la Ierusalim s-o aduca, scriu cei de la StirileKanald.ro.

Semnificatia Crucii

Crucea este arma cea mai puternica a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a blagoslovit pamantul cand dracul a dus pe Dumnezeu in cele patru parti ale noului pamant cu gand sa-l arunce in apa fara sfarsit.

Prin cruce s-a sfintit cerul, care era al diavolului, luandu-se din stapanirea lui. Prin crucea ferestrei (cerceveaua) s-a sfintit casa, izgonindu-se diavolul din ea. Prin semnul crucii se sfinteste in fiecare zi omul. Crucea ajuta cand necuratul si duhurile rele stau sa primejduiasca un crestin. Omul scapa numaidecat de-o spaima daca isi aduce aminte in ce zi a saptamanii a fost, in anul acela, Ziua Crucii

Traditii si Obiceiuri de Ziua Crucii

De Ziua Crucii se posteste (e bine chiar sa se tina post negru) si se fac praznice. Oamenii merg la biserica si dau de pomana ulcele noi, pline cu apa curata, miere sau mied, impodobite cu fir rosu, acoperite cu un colacel/covrig si o lumanare. Se aduc la biserica buchete de flori si frunze cu care se inconjoara Sf. Cruce. Nu se mananca fructe care au ceva cu infatisare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.

La 14 septembrie se inchide pamantul. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri cum ar fi Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice ale tinutului, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscuta pretutindeni. Acum se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana primavara urmatoare, la 17 martie (Alexiile).

In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita “piatra nestemata”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navanic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza, apoi, in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli.

Sursa: proalba.ro