Sănătatea emoțională desemnează o stare de funcționare psihică în care individul este capabil să își recunoască, să își înțeleagă și să își regleze emoțiile într-un mod adaptativ.
Din punct de vedere biologic, sănătatea emoțională implică o activitate cerebrală echilibrată între structurile responsabile de reacțiile afective (amigdala, hipocamp) și cele implicate în controlul executiv (cortex prefrontal), precum și o capacitate funcțională de a răspunde la stres fără dereglări afective sau comportamentale persistente.
Ce implică protejarea sănătății emoționale?
Protejarea zilnică a sănătății emoționale presupune eforturi constante de autoreglare cognitivă, integrare a experiențelor afective, menținerea unei rețele de suport social stabil și, în cazurile în care apar disfuncții, intervenție terapeutică structurată. Intervenția terapeutică poate include tehnici de tratament ghidate de către medicul psiholog sau, în contextul dificultăților care implică componenta afectivă a vieții sexuale, de către medicul sexolog.
Menținerea sănătății emoționale nu înseamnă absența totală a emoțiilor negative, ci dezvoltarea capacității de a le gestiona astfel încât să nu interfereze cu funcționarea adaptativă, relațiile interpersonale și calitatea vieții.
Cum anume îți poți proteja sănătatea emoțională?
În context clinic, protejarea sănătății emoționale presupune implementarea unor mecanisme neurocognitive și comportamentale capabile să stabilizeze răspunsurile afective, să reducă reactivitatea disfuncțională la stimuli stresori și să prevină dereglările psihopatologice.
Altfel spus, atunci când organismul este expus la stres, creierul activează un sistem intern care produce hormoni de stres, cum este cortizolul. În cantități mari și pe perioade lungi, cortizolul afectează negativ funcționarea unei zone a creierului numită hipocamp, implicată în reglarea emoțiilor.
Intervenții specializate recomandate
Menținerea sănătății emoționale necesită intervenții specializate, care pot include: expunerea graduală la stimuli stresori în contexte controlate, antrenamentul atențional dirijat către stimuli pozitivi, precum și modificarea convingerilor rigide despre sine și mediul înconjurător. Anumiți pacienți răspund pozitiv după ședințe de terapie cognitiv comportamentala, un tratament efectuat sub ghidajul unui psiholog, ce implică identificarea automată a gândurilor disfuncționale, testarea empirică a validității lor și consolidarea unor convingeri mai flexibile și funcționale.
Citește și: Anunțul momentului pentru români!- stirilekanald.ro
Alți pacienți, care nu observă o îmbunătățire clară după tehnicile clasice din terapia cognitiv comportamentala, pot beneficia de o evaluare mai amănunțită realizată de medicul psiholog. În astfel de cazuri, este posibil ca problemele emoționale să fie influențate de alte dificultăți psihice, ceea ce necesită o abordare mai complexă. Psihologul poate adapta tratamentul și poate introduce metode suplimentare, obiectivul fiind același: susținerea pacientului în recăpătarea echilibrului emoțional, îmbunătățirea capacității de autoreglare și reducerea impactului negativ al gândurilor și reacțiilor afective disproporționate asupra vieții de zi cu zi.
Menținerea sănătății emoționale implică, de asemenea, structurarea stilului de viață, cu respectarea ritmului circadian, igiena somnului, alimentație echilibrată și activitate fizică constantă. Toate aceste variabile contribuie la reglarea neurochimică a neurotransmițătorilor implicați în starea afectivă, inclusiv serotonina, dopamina și GABA.