Conform statisticilor, femeile de peste 50 de ani sunt cele mai expuse cancerului mamar. Iar motivul e doar trecerea timpului.
Totusi, ecografia mamara se face din adolescenta. La varste foarte tinere pot aparea forme agresive ale unor tumori. Nu faceti greseli si nu aveti vreo vina in privinta aparitiei cancerului mamar. Stim doar ca singura arma cu adevarat eficienta este sa detectati boala – unde si daca e cazul – devreme. Presupune insa o ecografia mamara facuta, cu regularitate, in fiecare an.
Ioan Stoian, medic primar ginecolog: „Cancerul de san evolueaza cel mai adesea insidious, adica fara durere, nu simte nimic femeia, se trezeste este tumora mare si merge la medic pentru tumora, nu pentru durere.”
Nu avem programe nationale care sa prevada o ecografie mamara, anual, din timpul adolescentei. Efectele sunt constatate, de multe ori prea tarziu, de medici.
Ioan Stoian, medic primar ginecolog : „Poate sa apara o roseata, poate sa apara o tumefactie o ingrosare, pielea in coaja de portocala, dar aceasta coaja de portocala e un semn ca boala a evuluat mult, nu trebuie sa ajungem acolo sa ne prezentam la medic.”
Ecografia arata o formatiune, adica tesut anormal, dar nu are rol de diagnostic. Laboratorul de anatomie patologica e cel care descrie celulele, deci da verdictul cert. Este insa nevoie de o proba direct din formatiune.
Punctiile aspirative cu ac fin se fac in cazul tumorilor suspectate a avea caracter benign. Punctia biopsica mamara se foloseste in cazul suspiciunii de natura maligna. Procedura se face cu anestezie.
Intrebarea celor mai multe paciente, legitima de altfel este: „Nu cumva, in cazul unei tumori canceroase, exista riscul diseminarii ei prin punctie?”
Mioara Ionescu, medic primar anotomie patologica: „In punctia aspirativa cu ac fin nu am gasit acest risc. In punctia biopsica specialistii spun ca exista in catintate mica acest risc, dar e prudent sa plasezi acul de punctie in interiorul sectorului. Chirurgul va scoate ulterior sectorul.”
Dupa aceste proceduri de diagnostic, intra in ecuatie imunohistochimia. Aceasta detecteaza profilul hormonal. In factorii de risc ai cancerui mamar exista si coordonatele hormonilor. Al doilea marker de imuno-histo-chimie este KI 67, asa numitul marker de multiplicare.
Mioara Ionescu, medic primar anatomie patologica: „Cu cat acesta este mai mare, cu atat tumora de extinde mai mult.”
Un al treilea marker important se numeste HER 2. In functie de rezultat, orienteaza tratamentul spre citostatice sau spre medicamente de noua generatie, asa-numitii anticorpi mono-clonali. Astfel, se construieste planul tintit de tratament.
Sursa
Totusi, ecografia mamara se face din adolescenta. La varste foarte tinere pot aparea forme agresive ale unor tumori. Nu faceti greseli si nu aveti vreo vina in privinta aparitiei cancerului mamar. Stim doar ca singura arma cu adevarat eficienta este sa detectati boala – unde si daca e cazul – devreme. Presupune insa o ecografia mamara facuta, cu regularitate, in fiecare an.
Ioan Stoian, medic primar ginecolog: „Cancerul de san evolueaza cel mai adesea insidious, adica fara durere, nu simte nimic femeia, se trezeste este tumora mare si merge la medic pentru tumora, nu pentru durere.”
Nu avem programe nationale care sa prevada o ecografie mamara, anual, din timpul adolescentei. Efectele sunt constatate, de multe ori prea tarziu, de medici.Ioan Stoian, medic primar ginecolog : „Poate sa apara o roseata, poate sa apara o tumefactie o ingrosare, pielea in coaja de portocala, dar aceasta coaja de portocala e un semn ca boala a evuluat mult, nu trebuie sa ajungem acolo sa ne prezentam la medic.”
Ecografia arata o formatiune, adica tesut anormal, dar nu are rol de diagnostic. Laboratorul de anatomie patologica e cel care descrie celulele, deci da verdictul cert. Este insa nevoie de o proba direct din formatiune.
Punctiile aspirative cu ac fin se fac in cazul tumorilor suspectate a avea caracter benign. Punctia biopsica mamara se foloseste in cazul suspiciunii de natura maligna. Procedura se face cu anestezie.
Intrebarea celor mai multe paciente, legitima de altfel este: „Nu cumva, in cazul unei tumori canceroase, exista riscul diseminarii ei prin punctie?”
Mioara Ionescu, medic primar anotomie patologica: „In punctia aspirativa cu ac fin nu am gasit acest risc. In punctia biopsica specialistii spun ca exista in catintate mica acest risc, dar e prudent sa plasezi acul de punctie in interiorul sectorului. Chirurgul va scoate ulterior sectorul.”Dupa aceste proceduri de diagnostic, intra in ecuatie imunohistochimia. Aceasta detecteaza profilul hormonal. In factorii de risc ai cancerui mamar exista si coordonatele hormonilor. Al doilea marker de imuno-histo-chimie este KI 67, asa numitul marker de multiplicare.
Mioara Ionescu, medic primar anatomie patologica: „Cu cat acesta este mai mare, cu atat tumora de extinde mai mult.”Un al treilea marker important se numeste HER 2. In functie de rezultat, orienteaza tratamentul spre citostatice sau spre medicamente de noua generatie, asa-numitii anticorpi mono-clonali. Astfel, se construieste planul tintit de tratament.
Sursa
