Românii petrec de Anul Nou şi de Sfântul Vasile, păstrând o parte dintre obiceiurile păgâne despre care spun că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg.
În prima zi din noul an, creştinii îl prăznuiesc pe sfântul „păzitor de duhuri rele“, adică pe Sfântul Vasile. Un număr mare de practici magice şi de ritualuri se săvârşeau în această zi ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă. „Sfântul Vasile este apărătorul creştinilor, «păzitor de duhurile rele», astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă – este prima zi a anului, a unui nou interval de timp“, explică specialiştii în etnografie. Astfel, „Semănatul“, „Pluguşorul“, „Plugul cel Mare“ şi „Vasilică“ sunt cele mai importante texte „magice“ care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică, ele urând bunăstare fizică şi materială oamenilor. „De exemplu, «Sorcova» sau colindele de Sfântul Vasile le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă“, arată Anişoara Topârceanu de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Norocul din noaptea dintre ani
Ca să ne meargă bine în noul an, în noaptea de Revelion trebuie să ţinem cont de câteva lucruri. Tradiţia spune ca e bine să fie mult zgomot în casă pentru a alunga spiritele rele, iar cei care se sărută sub vâsc vor avea mult noroc în dragoste. O altă superstiţie este aceea că în ultima zi din anul vechi şi în prima zi din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă – nici măcar gunoiul –, pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul. Tot legat de bani, nu trebuie să avem niciun fel de datorie când începe noul an, altfel vom da bani tot anul. Se mai spune că primul om care ne va trece pragul casei în prima zi din noul an ne va influenţa. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Anul Nou este bărbat, vei avea parte de noroc tot anul. Dacă este femeie, vei fi urmărit de ghinion. În satele din judeţul Călăraşi, fetele încă mai ţin cont de tradiţiile de pe vremea bunicii. „În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, dimineaţa visându-l pe cel cu care se vor căsători“, spune Anişora Topârceanu. La trecerea dintre ani, spun bătrânii, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.
Musafirul bogat sau sărac
Conform tradiţiei, se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi gazda tot anul. În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se păstrează, fiind benefice pentru durerile de cap. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul, atât sânge va avea în obraz peste an. Nu degeaba i se mai spune „primul petrecăreţ“. Tradiţia mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, iar oamenii trebuie să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine. Tot în prima zi a anului se fac previziuni despre vreme. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmeazăva fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului.
Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară
În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, iar mesajul transmis de colind e de viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. La început, Sorcova era confecţionată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Astăzi, Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută din hârtie colorată şi din flori artificiale. Posturile de peste an În anul care vine, Paştele sau Învierea Domnului se va sărbători în zilele de 12, 13 şi 14 aprilie. Conform site-ului www.ortodox.ro, în zilele de miercuri şi de vineri se posteşte, în afara celor cu dezlegare (la brânză, ouă, peşte), dar se ţine post şi la marile sărbători: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august), Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Posturile mari sunt: Postul Sfintelor Paşti (23 februarie-11 aprilie), Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (8 iunie-28 iunie), Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august-14 august), Postul Naşterii Domnului (14 noiembrie-24 decembrie).
Sursa: wowbiz.ro
În prima zi din noul an, creştinii îl prăznuiesc pe sfântul „păzitor de duhuri rele“, adică pe Sfântul Vasile. Un număr mare de practici magice şi de ritualuri se săvârşeau în această zi ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă. „Sfântul Vasile este apărătorul creştinilor, «păzitor de duhurile rele», astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă – este prima zi a anului, a unui nou interval de timp“, explică specialiştii în etnografie. Astfel, „Semănatul“, „Pluguşorul“, „Plugul cel Mare“ şi „Vasilică“ sunt cele mai importante texte „magice“ care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică, ele urând bunăstare fizică şi materială oamenilor. „De exemplu, «Sorcova» sau colindele de Sfântul Vasile le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă“, arată Anişoara Topârceanu de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Norocul din noaptea dintre ani
Ca să ne meargă bine în noul an, în noaptea de Revelion trebuie să ţinem cont de câteva lucruri. Tradiţia spune ca e bine să fie mult zgomot în casă pentru a alunga spiritele rele, iar cei care se sărută sub vâsc vor avea mult noroc în dragoste. O altă superstiţie este aceea că în ultima zi din anul vechi şi în prima zi din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă – nici măcar gunoiul –, pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul. Tot legat de bani, nu trebuie să avem niciun fel de datorie când începe noul an, altfel vom da bani tot anul. Se mai spune că primul om care ne va trece pragul casei în prima zi din noul an ne va influenţa. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Anul Nou este bărbat, vei avea parte de noroc tot anul. Dacă este femeie, vei fi urmărit de ghinion. În satele din judeţul Călăraşi, fetele încă mai ţin cont de tradiţiile de pe vremea bunicii. „În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, dimineaţa visându-l pe cel cu care se vor căsători“, spune Anişora Topârceanu. La trecerea dintre ani, spun bătrânii, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.
Musafirul bogat sau sărac
Conform tradiţiei, se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi gazda tot anul. În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se păstrează, fiind benefice pentru durerile de cap. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul, atât sânge va avea în obraz peste an. Nu degeaba i se mai spune „primul petrecăreţ“. Tradiţia mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, iar oamenii trebuie să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine. Tot în prima zi a anului se fac previziuni despre vreme. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmeazăva fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului.
Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară
În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, iar mesajul transmis de colind e de viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. La început, Sorcova era confecţionată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Astăzi, Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută din hârtie colorată şi din flori artificiale. Posturile de peste an În anul care vine, Paştele sau Învierea Domnului se va sărbători în zilele de 12, 13 şi 14 aprilie. Conform site-ului www.ortodox.ro, în zilele de miercuri şi de vineri se posteşte, în afara celor cu dezlegare (la brânză, ouă, peşte), dar se ţine post şi la marile sărbători: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august), Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Posturile mari sunt: Postul Sfintelor Paşti (23 februarie-11 aprilie), Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (8 iunie-28 iunie), Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august-14 august), Postul Naşterii Domnului (14 noiembrie-24 decembrie).
Sursa: wowbiz.ro
