L-am cunoscut într-un club, în 2010. Fiecare venise la petrecerea cuiva şi ne-am intersectat la uşa toaletei pentru bărbaţi. Eu o greşisem din cauza prea numeroaselor pahare de tequila. El tocmai ieşea.
O să mor, cu siguranţă. Deşi fizic nu am nimic, mă simt bine, teoretic nu există indicii care să mă facă să mă tem, am permanent senzaţia că deasupra mea planează moartea iminentă.
Mai devreme sau mai târziu îmi va veni şi mie rândul. Şi totul a pronit de la o întâmplare necugetată, dar frumoasă. Privind înapoi, cu mânie, nu sunt sigură însă că n-aş mai proceda la fel. Dar ştiind tot ce ştiu acum, vă sfătuiesc măcar pe voi: nu faceţi ca mine.
sursa: eva.ro
