Dermatita atopică, adesea numită și eczema atopică, este o afecțiune cronică și inflamatorie a pielii care afectează milioane de oameni la nivel global, fiind deosebit de prevalentă în rândul copiilor.
Această boală dermatologică nu este doar o problemă fizică, manifestată prin prurit intens și leziuni cutanate, ci poate avea și un impact semnificativ asupra calității vieții, somnului și stării emoționale.
Deși nu există un leac complet, înțelegerea mecanismelor sale complexe și aplicarea unui plan de management corect pot ameliora considerabil simptomele și preveni puseele. Prin urmare, acest articol își propune să exploreze în detaliu cauzele multifactoriale ale dermatitei atopice, modul în care se manifestă, metodele de diagnosticare și, esențial, strategiile terapeutice actuale.
Cauze și factori declanșatori
Pentru a înțelege pe deplin dermatita atopică, este crucial să examinăm baza sa etiopatogenică, care este complexă și implică o interacțiune dinamică între predispoziția genetică, disfuncția barierei cutanate și dereglările sistemului imunitar. Secțiunea următoare va detalia cum mutațiile genetice, în special cele care afectează proteina filagrină, compromit integritatea pielii, făcând-o mai susceptibilă la deshidratare și penetrarea alergenilor și iritanților din mediu, declanșând astfel răspunsul inflamator caracteristic.
Pe lângă factorii genetici și imunitari, mediul joacă un rol esențial în apariția și agravarea dermatitei atopice. Expunerea la alergeni din aer (praf, polen, păr de animale), contactul repetat cu detergenți sau produse cosmetice iritante, dar și stresul psihologic pot contribui la declanșarea sau intensificarea puseelor. Schimbările de temperatură, transpirația excesivă, hainele sintetice sau lână și aerul uscat din interior pot, de asemenea, agrava simptomele.
Tot mai multe cercetări sugerează și o legătură între microbiomul pielii și severitatea bolii: un dezechilibru între bacteriile „bune” și cele patogene (precum Staphylococcus aureus) poate slăbi bariera cutanată, amplificând inflamația. În plus, copiii care provin din familii cu istoric de boli atopice (astm, rinită alergică, conjunctivită alergică) au un risc crescut de a dezvolta dermatită atopică, ceea ce confirmă componenta ereditară a afecțiunii.
Simptome ale dermatitei atopice
Identificarea timpurie a semnelor și simptomelor este vitală pentru inițierea rapidă a tratamentului. Manifestările dermatitei atopice variază în funcție de vârsta pacientului, însă elementul cardinal și cel mai deranjant rămâne pruritul intens (mâncărimea), care generează ciclul vicios „mâncărime-scărpinat-erupție".
Pe lângă pruritul intens, pielea afectată este adesea uscată, îngroșată, cu fisuri și roșeață pronunțată. În formele cronice, pot apărea zone de lichenificare (îngroșarea pielii din cauza scărpinatului repetat) și modificări de pigmentare. Localizarea leziunilor variază în funcție de vârstă: la sugari, erupțiile apar frecvent pe față și scalp; la copii, în special în pliurile coatelor și genunchilor; iar la adulți, pe gât, mâini, picioare și în jurul ochilor.
Simptomele dermatitei atopice pot fi influențate de anotimp, adesea agravate iarna (din cauza aerului uscat) și ameliorate vara, când umiditatea este mai ridicată. În plus, mâncărimea intensă perturbă somnul și poate cauza iritabilitate, anxietate sau dificultăți de concentrare, afectând atât copiii, cât și adulții.
Diagnosticare și diagnostic diferențial
Diagnosticul dermatitei atopice este în primul rând clinic, bazându-se pe istoricul medical al pacientului și pe un set de criterii standardizate. Deoarece nu există un singur test de sânge sau cutanat care să confirme diagnosticul, este importantă excluderea altor afecțiuni ale pielii care pot avea simptome similare, precum dermatita de contact sau psoriazisul.
Medicul dermatolog sau alergolog va evalua aspectul clinic al pielii, istoricul familial și frecvența puseelor, uneori solicitând teste de alergie cutanate sau analize de sânge pentru a identifica posibili factori declanșatori. În unele cazuri, poate fi recomandată evaluarea IgE seric total sau specific, deși valorile crescute nu sunt întotdeauna concludente pentru diagnostic.
Diagnosticul diferențial include afecțiuni precum dermatita seboreică, dermatita de contact iritativă sau alergică, psoriazisul, scabia sau infecțiile fungice. Este esențială o evaluare atentă pentru a evita tratamente inutile sau incorecte. În cazurile severe sau rezistente la terapie, pot fi efectuate biopsii cutanate sau investigații imunologice suplimentare pentru clarificarea diagnosticului.
👉 Programează-te acum pentru o consultație la alergologie la Memorial România
Tratament pentru dermatita atopică
Managementul eficient al dermatitei atopice necesită o abordare multidisciplinară și personalizată, axată pe restabilirea funcției de barieră a pielii, controlul inflamației și gestionarea pruritului. Tratamentul se împarte, în linii mari, în măsuri de îngrijire a pielii (emolienți), terapie topică și, în cazurile severe, terapie sistemică (imunosupresoare sau medicamente biologice de ultimă generație).
Un program de tratament eficient combină îngrijirea zilnică a pielii cu intervenții medicale adaptate severității simptomelor. Emolienții trebuie aplicați de cel puțin două ori pe zi, inclusiv pe zonele aparent sănătoase, pentru a menține bariera cutanată. În timpul puseelor, corticosteroizii topici sau inhibitorii de calcineurină ajută la reducerea inflamației și a mâncărimii.
În cazurile moderate sau severe, medicul poate recomanda fototerapie (cu UVB îngust) sau tratamente sistemice ori terapii biologice de ultimă generație. De asemenea, controlul stresului, somnul adecvat, alimentația echilibrată și evitarea declanșatorilor individuali (detergenți, parfumuri, alergeni alimentari) sunt părți importante ale managementului bolii.
Dermatita atopică este o afecțiune cu impact semnificativ asupra vieții pacientului, dar care poate fi gestionată eficient printr-o combinație de îngrijire adecvată a pielii, tratamente medicale personalizate și identificarea factorilor declanșatori. Cheia succesului constă în colaborarea strânsă cu medicul specialist și în adoptarea unui stil de viață care să minimizeze expunerea la factori iritanți și alergeni. Cu o strategie bine planificată, pacienții pot reduce frecvența puseelor și își pot menține calitatea vieții la un nivel cât mai ridicat.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
Surse:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24299-atopic-dermatitis
https://nationaleczema.org/types-of-eczema/atopic-dermatitis/
