Simptome colective de dezgust, laolaltă cu o stranie adaptare la climatul general bolnav şi un scepticism tot mai răspândit. Aceasta e impresia mea când citesc online reacţiile oamenilor la politica de azi. Un fel de depresie colectivă, iritabilitate surdă şi senzaţia de lipsă de perspectivă. Dar iată de ce eu cred că nu ar trebui să cădem pradă acestor senzaţii.
Pe scurt, nu sunt toţi la fel
„Toţi sunt al fel' e un exemplu de suprageneralizare, adică o distorsiune de gândire, o eroare în raţionament.
Suprageneralizarea se tratează, de obicei, în terapie, când psihologul o identifică la tine şi la felul cum gândeşti, pentru că te face să acţionezi prost, dezadaptativ.
Dacă tu crezi că toţi „bărbaţii sunt la fel' sau toate „femeile sunt la fel', păi bine, mult noroc în a găsi pe cineva care să-ţi fie alături la bine şi la greu.
O idee foarte interesantă despre scepticismul acesta infecţios şi efectele sale societale am citit-o în cartea „Barking Up the Wrong Tree: The Surprising Science Behind Why Everything You Know About Success Is (Mostly) Wrong', de Eric Barker.
Autorul american îl citează, într-o discuţie despre atitudinile care aduc succesul în viaţă, pe Ruut Veerhoven, sociolog danez cunoscut drept „părintele cercetării asupra fericirii'.
Veerhoven a conceput o bază de date asupra acestui subiect atât de complicat, fericirea. Şi când a făcut topul naţiunilor din punct de vedere al nivelului de fericire, stare de bine şi relaxare, între statele Europei, Republica Moldova a fost pe ultimul loc.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
