Murăturile nu sunt doar o tradiţie culinară, o îmbogăţire a meselor din sezonul rece, ci şi un cocteil magic pentru organism, cu beneficii nenumărate! Iată de ce este mai mult decât indicat să mâncăm murături.
Procesul de fermentare
Prin procesul de lactofermentare prin care trec fructele şi legumele în drumul lor spre murare, bacteriile bune transformă amidonul şi zaharurile naturale în acid lactic.
Alimentele fermentate reînsămânţează flora digestivă cu bacterii benefice (probiotice, bacterii care susţin viaţa). În plus, prin procesul de fermentare este potenţat conţinutul nutritiv al alimentelor.
Rolul probioticelor în organism
Probioticele acţionează pe două planuri. Au efecte asupra sistemului digestiv, prin combaterea constipaţiei şi prevenirea apariţiei diareei.
Consumul lor protejează ficatul şi creşte absorbţia mineralelor, în special a calciului, fierului şi magneziului. Probioticele echilibrează microbiomul.
Microbiomul (sau „creierul din burtă“, aşa cum este denumit de Fabrice Papillon în cartea Creierul din burtă) este un conglomerat format din peste 1.000 de specii de bacterii diferite şi cântăreşte peste două kilograme.
Trăim în simbioză cu aceste bacterii, le oferim masă şi casă, iar ele ne asigură o stare bună de sănătate, participând activ la digestie. De asemenea, intervin în maturizarea sistemului imunitar, prin menţinerea integrităţii mucoasei intestinale.
Relaţia reciproc avantajoasă dintre om şi microbiom se păstrează în contextul în care oferim bacteriilor nutrienţii necesari pentru a se înmulţi şi a ne ajuta la digestie, prin degradarea alimentelor.
Un microbiom funcţional şi activ se păstrează printr-un stil alimentar definit prin combinaţii corecte şi alimente de calitate. Pe de altă parte, probioticele au acţiune modulatoare asupra sistemului imunitar, protejând faţă de apariţia infecţiilor.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
