Pastele fainoase reci contin un tip de amidon - numit amidon rezistent - care are efecte pozitive asupra sanatatii, sustine un specialist britanic.
Dr. Denise Robertson, specialist in nutritie la University of Surrey, Marea Britanie, studiaza de multi ani efectele acestui amidon – numit amidon rezistent – asupra sanatatii.
Amidonul rezistent are un alt comportament in organism: unele dintre lanturile sale de glucoza nu mai sunt descompuse in intestinul subtire, ceea ce inseamna ca absorbtia glucozei in singe se va face mai lent; nivelul de insulina nu mai creste asa de mult si ne vom simti satui pentru o perioada mai indelungata.
In plus, amidonul nedigerat in intestinul subtire trece in intestinul gros, unde joaca rolul fibrelor alimentare si este fermentat de bacteriile din intestin, fiiind transfomat in acizi grasi cu lant scurt; acestia sunt absorbiti si au diferite efecte pozitive, de exemplu prevenirea bolilor de inima si, posibil, chiar reducerea tensiunii arteriale, afirma dr. Robertson.
Amidonul rezistent se gaseste in mod natural in alimente precum bananele (dar cu conditia sa fie mancate cand nu sunt foarte coapte, cand inca sunt putin verzi), in unele leguminoase (legume din familia fasolei), in fulgii cruzi de ovaz.
Dar si gatirea unor alimente fainoase, urmata de racirea lor, le mareste continutul de amidon rezistent.
Un experiment recent, de mica amploare, sugera ca si pastele fainoase lasate sa se raceasca si apoi reincalzite provoaca cresteri mult mai mic ale glicemiei si secretiei de insulina, comparativ cu pastele proaspat fierte si servite calde.
Ca urmare, consumul de paste fainoase reci, de cartofi fierti ori copti si raciti ar putea avea efecte bune asupra organismului; aceste alimente ar tine de foame mai bine decat daca sunt mancate fierbinti si ar putea ajuta la prevenirea diabetului, datorita continutului de amidon rezistent, crede dr. Robertson.
Citeste mai multe pe descopera.ro.
Dr. Denise Robertson, specialist in nutritie la University of Surrey, Marea Britanie, studiaza de multi ani efectele acestui amidon – numit amidon rezistent – asupra sanatatii.
Amidonul rezistent are un alt comportament in organism: unele dintre lanturile sale de glucoza nu mai sunt descompuse in intestinul subtire, ceea ce inseamna ca absorbtia glucozei in singe se va face mai lent; nivelul de insulina nu mai creste asa de mult si ne vom simti satui pentru o perioada mai indelungata.
In plus, amidonul nedigerat in intestinul subtire trece in intestinul gros, unde joaca rolul fibrelor alimentare si este fermentat de bacteriile din intestin, fiiind transfomat in acizi grasi cu lant scurt; acestia sunt absorbiti si au diferite efecte pozitive, de exemplu prevenirea bolilor de inima si, posibil, chiar reducerea tensiunii arteriale, afirma dr. Robertson.
Amidonul rezistent se gaseste in mod natural in alimente precum bananele (dar cu conditia sa fie mancate cand nu sunt foarte coapte, cand inca sunt putin verzi), in unele leguminoase (legume din familia fasolei), in fulgii cruzi de ovaz.
Dar si gatirea unor alimente fainoase, urmata de racirea lor, le mareste continutul de amidon rezistent.
Un experiment recent, de mica amploare, sugera ca si pastele fainoase lasate sa se raceasca si apoi reincalzite provoaca cresteri mult mai mic ale glicemiei si secretiei de insulina, comparativ cu pastele proaspat fierte si servite calde.
Ca urmare, consumul de paste fainoase reci, de cartofi fierti ori copti si raciti ar putea avea efecte bune asupra organismului; aceste alimente ar tine de foame mai bine decat daca sunt mancate fierbinti si ar putea ajuta la prevenirea diabetului, datorita continutului de amidon rezistent, crede dr. Robertson.
