Șeful Secției de Medicină Internă de la Spitalul Colentina, dezvăluie motivul pentru care mor pacienții ajunși la ATI.
Din cauza exploziei de infectări cu Coronavirus, se pare că spitalele din România nu mai fac față. La secțiile de terapie intensivă paturile sunt pline, iar doctorii riscă să aleagă între pacienții pe care îi vor trata.
Motivul pentru care mor pacienții ajunși la ATI
Cristian Baicu, șef secție de medicină internă al Spitalului Colentina, a prezentat motivele pentru care mor cei mai mulți pacienți ajunși la ATI.
"Explicaţia poate fi că pacienţii ajung mai târziu la spital. Poate că nu sunt la fel de bine îngrijiţi, poate iau infecţii nosocomiale din spital. Cred că acestea sunt explicaţiile posibile pentru rata mai mare a mortalităţii în România.
Avem şi o populaţie cu un număr mai mare de comorbidităţi, mai prost îngrijită. Suntem o ţară mai puţin civilizată. Şi atunci mortalitatea e mai mare pentru orice boală.
E posibil ca autorităţile să nu aibă date legate de infecţii nosocomiale. Probabil că la cei care ajung să fie intubaţi, mortalitatea este mai mare din cauza infecţiilor nosocomiale", a declarat medicul.
În ceea ce privește numărul mare de cazuri care apare pe zi ce trece, Cristian Baicu a mărturisit:
"Comparativ cu perioada martie – aprilie, când eram, poate, și altfel pregătiți să facem față pandemiei COVID-19, ne aflăm acum în fața unei creșteri accelerate, zilnice, a numărului de cazuri și, ca urmare, există o dificultate mai mare în abordarea unui management corect al cazurilor. Ca explicații posibile ale acestei evoluții se pot enumera:
– creșterea cazurilor cu transmitere comunitară, comparativ cu perioada de debut a pandemiei când majoritatea cazurilor erau de import;
– creșterea gradului de relaxare a populației după perioada de restricții, exuberanța, să-i spun așa, fiind, poate, de multe ori, mai accentuată decât în condiții obișnuite;
– nerespectarea recomandărilor zilnice ale autorităților locale de a purta corect masca, de a respecta igiena mâinilor și distanțarea socială, evitarea aglomerațiilor;
– epidemia de fake-news și neîncredere, ce conduce, implicit, la nerespectarea recomandărilor, luarea în derâdere a acestora sau a persoanelor care le aplică;
– măsurile de relaxare care permit apariția aglomerațiilor populaționale, lipsa repercusiunilor sau, mai curând, a responsabilizării, atunci când măsurile de prevenție sau restricțiile nu se aplică.
Este așa-numita «campaign fatigue», oboseala campaniei, în care, după o mobilizare exemplară, apare epuizarea interesului. Din păcate, nu este încă momentul pentru așa ceva”, a mai spus acesta.
