In fiecare an, in prima vineri dupa Paste, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii. Crestinii care vin la biserica iau parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica.
In ziua de vineri nu se face nici o treaba casnica. Nu se spala si nici nu se calca rufe. Se spune ca cine respecta acest obicei, va avea un loc asigurat in Rai. Gospodinele respecta ziua de praznuire si nu spala, nu calca rufe si nu croiesc un lucru de imbracamite, pentru ca acesta nu va fi de folos si nu va fi terminat niciodata.
Superstitiie populare spun ca vineri, de Izvorul Tamaduirii, nu se lucreaza. Conform traditiei, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boala din care nu isi mai revenea pana la moarte. In plus, in trecut nu se tesea nimic deoarece cu panza tesuta in aceasta zi nu se imbracau nici macar cei morti deoarece nu puteau fi primiti pe cealalta lume.
Se spunea ca femeile care lasau in biserica, peste noapte, in joia din Saptmana Luminata, un vas cu apa, si il recuperau dupa slujba de vineri, aveau norocul de a se spala cu acea apa de numeroase necazuri.
La sate, gospodarii arunca apa sfintita peste vitele de povara, pentru ca acestea sa fie sanatoase si sa lucreze cu spor la lucrarile agricole.
Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apa sfintita in ziua praznicului gradinile si livezile. Totodata, acest ritual protejeaza recoltele de efectele grindinei.
Sursa
In ziua de vineri nu se face nici o treaba casnica. Nu se spala si nici nu se calca rufe. Se spune ca cine respecta acest obicei, va avea un loc asigurat in Rai. Gospodinele respecta ziua de praznuire si nu spala, nu calca rufe si nu croiesc un lucru de imbracamite, pentru ca acesta nu va fi de folos si nu va fi terminat niciodata.
Superstitiie populare spun ca vineri, de Izvorul Tamaduirii, nu se lucreaza. Conform traditiei, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boala din care nu isi mai revenea pana la moarte. In plus, in trecut nu se tesea nimic deoarece cu panza tesuta in aceasta zi nu se imbracau nici macar cei morti deoarece nu puteau fi primiti pe cealalta lume.
Se spunea ca femeile care lasau in biserica, peste noapte, in joia din Saptmana Luminata, un vas cu apa, si il recuperau dupa slujba de vineri, aveau norocul de a se spala cu acea apa de numeroase necazuri.
La sate, gospodarii arunca apa sfintita peste vitele de povara, pentru ca acestea sa fie sanatoase si sa lucreze cu spor la lucrarile agricole.
Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apa sfintita in ziua praznicului gradinile si livezile. Totodata, acest ritual protejeaza recoltele de efectele grindinei.