Deși câștiga 10.000 de dolari pe zi, Liviu Vârciu a ajuns să nu aibă bani pentru a-și plăti chiria câțiva ani mai târziu.
“Ochii tăi îmi aminesc cât de mult ne iubeam”, era versurile marelui hit al trupei LA în anii 2000, ce se auzea oriunde în boxe. Au cunoscut succesul cum alții doar în vise puteau avea și nu au știut cum să îl gestioneze din punct de vedere financiar.
Invitat într-o ediție speciala online a lui Pepe, Liviu Varciu a povestit despre culmile succesului formației LA și cât de mulți bani a câștigat în acea perioada.
Liviu Vârciu a precizat marele său regret din anii săi glorioși alături cei doi colegi, Adi și Ache în trupa LA.
Citeste si: Liviu Vârciu, tătic pentru a treia oară! Cine este femeia care-i va dărui un copil?
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citeste si: Andreea Bălan, sărut pasional cu Liviu Vârciu: „M-a pupat într-o toaletă”
„Pentru primul album LA eu nu am luat niciun ban! L-am făcut cadou! Am vrut să îmi pună poză pe coperta și–am zis că dacă îmi pune poză, eu nu mai vreau nimic.
Abumul LA a fost priumul CD color din România! Mi-a dat cadou o lada de gin și o ladă de ulei! Albumul s-a vândut în 865.000 de exemplare pe acte, nu știm câte s-au vândut fără acte și s-a câștigat 2 dolari la unitate asta înseamnă 1.600.000 de dolari.
Eu l-am dat gratis pe o ladă de gin și pentru o poză color! Nu știam... Adi de la LA avea o pereche de raiați, eu aveam o pereche de blugi pe care îi spălam cu peria pe cadă.
Părinții nostri nu au avut posibilități. Am fost săraci! Mi-a dat odată 5000 de dolari să mă duc într-o vacanță."
Citește și: Doliu în lumea medicală din România! A murit la doar 33 de ani pe tura de gardă- stirilekanald.ro
"Dar mie nu îmi pasă, pentru că noi aveam concertele! Noi nu eram pe vânzări. Regretul meu cel mai mare, pentru că am făcut foarte mulți bani în 1998, 1999, 2000, nu am cumpărat în Năvodari. Era 1 dolar și câțiva cenți metrul pătrat Și Laurențiu Duță cu 3SE mi-a zis că nu se poate construi că e pânză freatică sus. Eu l-am pierdut pe fratele meu în Constanța și de atunci i-am adus pe părinți în București.
