Un nou studiu stiintific a descoperit faptul ca persoanele receptive la "aiurelile asa-zis profunde, aparent intelectuale" sunt mai putin inteligente, mai putin dispuse sa reflecteze si mai inclinate sa creada in teorii ale conspiratiei, in paranormal si in medicina alternativa.
Gordon Pennycook, doctorand la Universitatea Waterloo din provincia canadiana Ontario, si mai multi colegi ai lui au testat câteva sute de voluntari intr-un studiu care a evidentiat aceasta legatura. Studiul lor a fost intitulat "On the reception and detection of pseudo-profound bullshit" ("Despre receptarea si detectarea aiurelilor asa-zis profunde") si include cuvântul "aiureli" de exact 200 de ori, precizeaza independent.co.uk.
Definirea "aiurelilor" reprezinta o sarcina destul de dificila, insa Gordon Pennycook si colegii sai au reusit sa explice in studiul lor anumite tipologii, scrie MEDIAFAX.
De exemplu, ei au prezentat voluntarilor urmatoarea afirmatie "asa-zis profunda": "Intelesul ascuns transforma frumusetea incomparabila a abstractului".
"Desi aceasta declaratie ar putea sa para ca transmite un posibil inteles profund, ea este in intregime o colectie de cuvinte rasunatoare, puse impreuna la intâmplare intr-o fraza, care respecta structura sintactica", afirma autorii studiului.
"Aiurelile", in contrast cu nonsensul pur, reprezinta ceva care sugereaza, dar nu contine un inteles adecvat sau un adevar", au adaugat cercetatorii canadieni.
Gordon Pennycook a utilizat un site care genereaza la intâmplare astfel de propozitii pseudo-profunde dintr-un sir dat de cuvinte.
Site-ul este inca activ si genereaza, prin intermediul unui singur clic, aforisme aparent pline de intelepciune, precum "Aceasta viata nu duce deloc lipsa de hopuri cuantice revelatoare ale unei rejuvenari mitice" si "Ne aflam la intersectia dintre transformare si dorinta".
Aproape 300 de voluntari au fost invitati sa acorde note acestor fraze, in functie de nivelul lor de profunzime, pe o scala de la 1 la 5.
Nivelul mediu de profunzime a fost de 2,6 puncte, ceea ce indica faptul ca acele citate au fost considerate, in general, intre "cumva profund" si "destul de profund". Aproximativ 27% dintre voluntari au acordat un scor mediu de peste 3 puncte, fapt ce sugereaza ca au considerat ca acele fraze erau "profunde" sau "foarte profunde".
In al doilea test, cercetatorii canadieni i-au confruntat pe participanti cu exemple concrete de "aiureli", desprinse din viata reala, rugându-i sa citeasca mesaje publicate pe Twitter de Deepak Chopra, un scriitor cunoscut pentru opiniile sale new-age despre spiritualitate si medicina, si sa le compare cu aforismele din primul test, ce erau generate de computer.
Rezultatele din acest test au fost similare cu cele din prima etapa, indicând faptul ca multi dintre participanti nu au putut sa identifice "aiurelile".
In ultimele doua teste, participantii au citit o serie de declaratii "pamântesti", precum "bebelusii au nevoie de atentie constanta", si citate deja foarte populare, precum "o persoana uda nu se teme de ploaie". Acestea au fost folosite ca masura de control, deoarece savantii canadieni voiau sa se asigure ca participantii nu catalogau toate afirmatiile pe care le citeau ca fiind "profunde".
Asa cum se asteptau, cei mai multi dintre voluntari au considerat ca declaratiile "pamântesti" erau "lipsite de profunzime" si au avut tendinta de a acorda note mari acelor fraze deja cunoscute si care sunt considerate profunde de publicul larg.
In afara acestor teste, cercetatorii canadieni au analizat si alte trasaturi personale ale voluntarilor, examinând si parerile pe care acestia le aveau despre ei insisi si despre lumea din jur.
Una dintre concluziile studiului, ce pare a avea rolul unei condamnari, spune ca persoanele care au fost mai receptive la declaratiile pline de "aiureli", acordându-le note ridicate pe scala profunzimii, au fost in acelasi timp "mai putin dispuse sa reflecteze, au prezentat abilitati cognitive mai mici (inteligenta verbala, fluenta in exprimare, abilitatea de a invata si folosi concepte numerice) si au fost mai predispuse la confuzii ontologice".
De asemenea, aceleasi persoane sunt mai inclinate sa aiba "credinte religioase si paranormale" si mai inclinate "sa creada in medicina complementara si alternativa".
"Descoperirile noastre sunt complementare cu ideea ca tendinta de a considera profunde acele declaratii vagi si lipsite de sens reprezinta un fenomen psihologic legitim, ce prezinta o asociere consistenta cu unele variabile de interes teoretic", au precizat autorii studiului.
Odata cu cresterea uriasa a comunicarii pe internet, pe sistemele de mesagerie instantanee si pe retelele de socializare, oamenii sunt mai expusi ca niciodata la acest tip de "aiureli asa-zis profunde", au completat cercetatorii canadieni.
Citește și: VIDEO Dezastru pe autostradă! 13 persoane au murit și peste 150 au fost rănite- stirilekanald.ro
