Postul Craciunului, al doilea ca importanta dupa postul Pastilor, incepe in 15 noiembrie si se incheie in 24 decembrie, in cele 40 de zile, cei care postesc pot manca doar produse vegetale, fara carne si produse lactate, iar in toate zilele de sambata si duminica au dezlegare la peste.
Obiceiuri in Postul Craciunului
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este si astazi spalarea veselei cu cenusa sau lesie, ca sa nu mai aiba nicio urma de carne sau derivate ale acestor produse.
De asemenea, perioada de dupa Lasatul secului de Craciun era cunoscuta sub denumirea "sezatorile de iarna". Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ, dar si distractiv.
In ziua de Lasata secului, gospodarii de la sate mananca sarmale si carne fripta, beau tuica si vin nou. Gospodinele trebuie sa tina cont de mai multe superstitii: resturile de la masa de Lasata secului se arunca doar spre rasarit, altfel pasarile se vor razbuna si vor ciuguli toata recolta de boabe; oalele se asaza cu gura-n jos pentru ca gospodaria sa fie ferita de pagube. In plus, femeile nu au voie sa coasa, nu torc si nu tes de Lasata secului pentru ca gospodaria sa nu fie lovita de rele si de boli. Daca dai imprumut ceva din casa, se vor inmulti lupii si vor cobori in sat. Femeile fac turte de malai si le dau de pomana pentru morti si vii.
In unele zone, exista obiceiul "batutul pernelor": fetele nemaritate incearca astfel sa-si imblanzeasca soarta si sa-si gaseasca petitori. Este o vreme si a prezicerilor: daca pieptul gainii fripte pentru masa este gras, iarna va fi grea, viscolita si geroasa, iar daca este lipsit de grasime, vine iarna blanda si o vara rodnica.
De Sfantul Matei, in 16 noiembrie, fetele din zona Hategului merg la fantana din mijlocul satului si, la cantatul cocosului, aprind o lumanare si o pun pe margine. Se spune ca, pentru care merita, lumina ce se reflecta in apa se va transforma si ii va arata fetei chipul viitorului sot. Tot acum, femeile lucreaza pana la amiaza pentru a avea spor in casa anul viitor.
Superstitii in Postul Craciunului
La inceputul postului se realizeaza si ofrandele rituale, dedicate, mai ales, pasarilor cerului.
Un vechi obicei ne spune ca de Lasatul Secului trebuie stranse toate oasele si resturile de mancare intr-o faţa de masa, iar a doua zi trebuie aruncate afara spre rasarit, spunandu-se urmatoarele cuvinte: “Pasarile cerului! Eu va dau voua hrana din masa mea, cu care sa fiţi indestulate si de la holdele mele oprite”. Acest obicei se practica deoarece se crede ca vrabiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.
In postul Craciunului se realizeaza si practici de magie premaritala sau chiar practici oculare, astfel fetele nemaritate trebuie sa adune cate o surcina in fiecare zi a postului, iar in Ajunul Craciunului vor fierbe crupe fara sare. Aceste crupe dupa ce sunt fierte le vor pune pe masa pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, pe cahla, sa aiba ce ospata.
Totodata se obisnuieste ca la intrarea in postul Craciunului, mai exact dupa Lasatul Secului, toate oalele sa fie puse cu gura in jos, pentru ca cei ai casei sa fie feriţi de orice paguba sau boala.
O superstiţie a postului Craciunului ne spune ca daca in postul Craciunului e vreme moale, atunci primavara vor fi multe ploi.
In postul Craciunului vor incepe si sezatorile, unde femeile, dar si fetele tinere, se vor intalni pentru lucru, in acelasi timp combinand munca cu distracţia, fiindca in cadrul sezatorilor se vor derula si numeroase obiceiuri cu carater distractiv.
Sursa: traditii-superstitii.ro
