Mestecatul gumei poate sa ajute, intr-adevar, la prevenirea aparitiei cariilor insa poate, in aceeasi masura, sa provoace tulburari digestive si o pofta exagerata pentru fast-food si alte alimente nesanatoase.
Iar acestea sunt doar cateva dintre efectele secundare pe care le poate avea guma de mestecat.
Daca mesteci o guma, iti e mai putin foame
Complet FALS. Un studiu recent dezvaluit de publicatia Eating Behaviours demonteaza complet acest mit. Cercetarea arata ca mestecatul gumei nu numai ca nu scade apetitul, ba mai mult, se pare ca aroma mentolata a acesteia duce la o scadere a consumului de fructe si legume, din cauza faptului ca gustul acestor alimente sanatoase devine amarui si astfel rezulta repulsia fata de ele.
Poate declansa o afectiune a articulatiei temporo-mandibulare
Aceasta problema se manifesta prin dureri ale maxilarului, dureri de cap, de gat, de urechi si chiar dureri dentare. Dentistii recomanda in schimb sa mancam un mar pentru a ne potoli nevoia de mestecat. Merele sunt excelente pentru dantura, curata, au numeroase vitamine, confera senzatia de satietate si ne protejeaza de bolile cardiovasculare.
Tulburarile digestive, frecvente in randul consumatorilor de guma
Şi asta pentru ca mestecatul gumei poate favoriza ingestia unei cantitati mari de aer, care favorizeaza aparitia balonarii, a tulburarilor de tranzit (constipatie sau diaree – din cauza indulctorilor artificiali din compozitie), a crampelor si a durerilor abdominale, simptome specifice sindromului de colon iritabil, afectiune de care sufera peste 15% din populatie.
Lanolina din guma, o substanta secretata de glandele sebacee ale oilor
Aceasta substanta este intrebuintata si in industria cosmetica, ca emolient oftalmologic in produsele farmaceutice si pentru fabricarea gumei, pentru a o face mai moale si mai usor de mestecat. Desi cantitatea folosita nu contituie o amenintare la adresa sanatatii, numai provenienta acestei substante ar trebui sa ne puna putin pe ganduri.
Sursa: Csid.ro
Iar acestea sunt doar cateva dintre efectele secundare pe care le poate avea guma de mestecat.
Daca mesteci o guma, iti e mai putin foame
Complet FALS. Un studiu recent dezvaluit de publicatia Eating Behaviours demonteaza complet acest mit. Cercetarea arata ca mestecatul gumei nu numai ca nu scade apetitul, ba mai mult, se pare ca aroma mentolata a acesteia duce la o scadere a consumului de fructe si legume, din cauza faptului ca gustul acestor alimente sanatoase devine amarui si astfel rezulta repulsia fata de ele.
Poate declansa o afectiune a articulatiei temporo-mandibulare
Aceasta problema se manifesta prin dureri ale maxilarului, dureri de cap, de gat, de urechi si chiar dureri dentare. Dentistii recomanda in schimb sa mancam un mar pentru a ne potoli nevoia de mestecat. Merele sunt excelente pentru dantura, curata, au numeroase vitamine, confera senzatia de satietate si ne protejeaza de bolile cardiovasculare.
Tulburarile digestive, frecvente in randul consumatorilor de guma
Şi asta pentru ca mestecatul gumei poate favoriza ingestia unei cantitati mari de aer, care favorizeaza aparitia balonarii, a tulburarilor de tranzit (constipatie sau diaree – din cauza indulctorilor artificiali din compozitie), a crampelor si a durerilor abdominale, simptome specifice sindromului de colon iritabil, afectiune de care sufera peste 15% din populatie.
Lanolina din guma, o substanta secretata de glandele sebacee ale oilor
Aceasta substanta este intrebuintata si in industria cosmetica, ca emolient oftalmologic in produsele farmaceutice si pentru fabricarea gumei, pentru a o face mai moale si mai usor de mestecat. Desi cantitatea folosita nu contituie o amenintare la adresa sanatatii, numai provenienta acestei substante ar trebui sa ne puna putin pe ganduri.
Sursa: Csid.ro
