Sărbătoarea Sânzienelor reprezintă, cu alte cuvinte, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Însă știați care este motivul pentru care se dă de pomană în această zi sfântă?
Aflați din rândurile următoare ce reprezintă mai exact Drăgaica, în tradiția populară, dar și care este motivul principal pentru care în această zi, a Sânzienelor, se dă de pomană. În plus, descoperiți și ce se poate da de pomană, în această zi de sărbătoare.
Drăgaica în tradiția populară
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, se regăsește în tradiția populară și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica și este sărbătorită pe data de 24 iunie a fiecărui an.
În comparație cu Rusaliile sau Ielele, care reprezintă fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt considerate zâne bune. Cu toate acestea, ar trebui să fim atenți, pentru că ele pot deveni și forțe dăunătoare, ajungând chiar să îi lovească pe cei păcătoși cu "lanțul Sânzienelor", pot stârni din senin vijelii și grindină, lăsând astfel câmpul fără rod și florile fără leac.
Cu toate acestea, în credința populară, Sânzienele erau văzute ca fiind niște femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne care obișnuiau să se ascundă prin pădurile întunecate, acolo unde niciun om nu punea piciorul.
În tradiția populară, se spună că Sânzienele obișnuiesc să plutească în aer sau să umble pe pământ, fix în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Acestea cânta și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, de leac și miros florile, înmulțesc animalele și păsările și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.Deși Sânzienele sunt asociate cu două mari sărbători creștine (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Aducerea Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava), acestea își au de fapt originea într-un străvechi cult solar. La acea vreme (încă din vremea lui Cantemir), Sânzienele erau considerate ca fiind reprezentări fitomorfe (denumite ca Flori de Sânziene) și divinități antropomorfe.
Se crede faptul că în vremurile trecute, cei care trăiau în munți s-au întâlnit în perioada Sânzienelor, pentru a desfășura ritualuri închinate Soarelui, iar megaliții din Munții Călimani sunt martori la aceste ritualuri, pentru că dețin însemne solare, precum rozete, soare și antropomorfizate.
Citeste si: 55 Urări de Sânziene 2022. “La mulţi ani, dragă Sânziana!”
Citeste si: Ce se mănâncă de Sânziene, sărbătoarea denumită şi Drăgaica
De ce se dă de pomană de Sânziene
Motivul principal pentru care se dă de pomană de Sânziene, pe data de 24 iunie, în fiecare an, ține de următorul aspect. Conform strămoșilor, în această zi de sărbătoare, se deschid totodată și porțile cerului, moment în care persoanele care au plecat dintre noi, intră în contact cu cei vii.
Acesta este motivul pentru care, în mai multe părți ale țarii se dă de pomană în această zi.Prin urmare, pe data de 24 iunie, se obișnuiește să se facă pomenirea morților, care se mai numește și Moșii de Sânziene. Tot în această zi, rudele celor care au trecut la cele veșnice vin la cimitir pentru a le face curat la mormintele acestora, le aprind lumânări și se dă de pomană inclusiv la cimitir. Femeile sunt cele care aduc pomana la cimitir pentru a le da persoanelor sărmane sau chiar rudelor, aceasta fiind o formă de a aminti de cel ajuns pe lumea cealaltă.
Ce se dă de pomană de Sânziene
În curând, în ziua de vineri, pe data de 24 iunie, credincioșii sunt cei care obișnuiesc să meargă la slujbă cu diverse bucate și colivă, pe care le sfințește preotul, pentru ca mai apoi să fie împărțite persoanelor apropiate sau celor sărmane.
Ținând cont de faptul că sărbătoarea Sânzienelor pică în Postul Sfinților Petru și Pavel, toate alimentele care sunt împărțite, trebuie să fie de post sau să fie preparate din pește. De asemenea, este foarte important ca fiecare pachet în parte, care este dat de pomană, să conțină şi un pahar cu colivă. În plus, doar în ziua de Sânziene se obișnuiește să se dea de pomană și următoarele: mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină.
Citeste si: DRĂGAICA 2022: Tradiții de Sânziene pentru fete
Tradiții de Sânziene
- Fetele sunt cele care îşi căută sortitul, iar obiceiul constă în aruncarea unei cununii de sânziene, pe care acestea o făceau singure din Flori de Sânziene, pe acoperişul casei. În cazul în care coronițele rămâneau acolo, era semn clar că fata respectivă urma să se mărite chiar în acel an. În caz contrar, dacă ajungea jos, fata trebuia să o mai arunce încă o dată, până când rămânea prinsă. Astfel, afla cam câți ani mai are de așteptat până când se va mărita
- În anumite zone ale țării, cununa realizată din Flori de Sânziene era aruncată pe colţul casei, iar când fata venea să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă, trebui să ducă respectiva cunună în ocolul vitelor, iar cu ochii închişi, trebuia să o dea de mâncare unei vite. Se spune că așa cum arăta vita, va arăta şi viitorul său soţ
- Cea mai respectată tradiție de sărbătoarea Sânzienelor, dar și cea mai așteptată de fetele tinere, este cea în care în noaptea de dinaintea sărbătorii, fetele își pun sub pernă, flori de sânziene, pentru a-și visa ursitul
- Pe de altă parte, femeile căsătorite obișnuiau să îşi înfăşoare mijlocul cu sânziene, pentru a nu avea dureri atunci când munceau la câmp. Pentru a atrage atenţia spre frumuseţea lor, atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân flori de sânziene
Citeste si: Ce se mănâncă de Sfânta Maria
