Migrenele sunt crize de scurtă sau lungă durată care apar la persoanele mai sensibile şi mai puţin adaptate condiţiilor naturale cu temperaturi ridicate şi insolaţii puternice.
În terapia cu plante medicinale şi aromatice, pe primul loc se situează uleiul de lavandă, care se diluează (patru picături în 150 ml apă), sau tinctură alcoolică de lavandă, cu care se ung tâmplele şi fruntea. Aceleaşi acţiuni vor avea masajele locale, timp de 5-10 minute, pe frunte, tâmple, ceafă şi tălpi, cu un amestec de uleiuri eterice din brad, pin, mentă şi fenicul, pe substrat de glicerină şi alcool. Aceste uleiuri eterice vor putea fi mirosite profund şi repetat de către bolnav, prin îmbibarea unui tampon de vată ce se ţine în jurul nasului.
În consumul intern, efecte sedative au infuziile din flori de tei, muşeţel, lavandă, soc, iasomie, frunze de mentă, Gingko biloba, roiniţă şi rozmarin, luate separat sau în amestec, cu adaos de bitter suedez, herba de sunătoare, sovârv şi patlagină, fructe de ienupăr, anason, chimion şi conuri de hamei. În timpul crizelor cu ameţeli şi tulburări de echilibru se va lua tinctură de păducel, valeriană şi talpa-gâştei (câte 15-20 picături de 3 ori pe zi).